ipostaziereenipostaziere
mod de existenţă, adică posibilitatea persoanei de a fi în altul şi totuşi a fi autonomă. În dogma creştină a Sfintei Treimi, acest mod de existenţă este caracteristic pentru persoanele Sfintei Treimi; Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Sf. Duh, Una de-o fiinţă, dar întreit ca persoană. Persoanele Sf. Treimi sunt egale, una sunt. Strict ortodox, enipostazierea înseamnă comuniune de viaţă, de gândire, de voinţă, comuniune care se efectuează la nivelul supraindividual, acolo unde opoziţia dintre unul şi multiplu, dintre existenţa particulară şi cea universală este în realitate depăşită. Această împărtăşire este posibilă numai în lumea spiritului. Individul, ca persoană umană, trebuie să reprezinte expresia cea mai înaltă a spiritului. Bazaţi pe această concepţie, teologii creştini arată că în faţa lui Dumnezeu toţi oamenii sunt egali, pentru că biopsihic toţi sunt creaturi ale aceluiaşi Dumnezeu, după chipul şi asemănarea Sa. Toţi se împărtăşesc de aceeaşi purtare de grijă, şi în fiinţa fiecăruia sălăşluieşte acelaşi suflet nemuritor, care le dă calitatea de a fi chip al lui Dumnezeu, persoană în sensul de plenitudine spirituală (Nestor Vornicescu, vol. Pace pe pământ, Studii şi articole, Bucureşti, 1986, p. 97).
|