 |
 Biserica cea NouăBiserica cea Nouă de la Sfânta Mănăstire Dervent
În 28 octombrie 2011, la ora 16oo, Î.P.S. Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie pentru construirea unei noi biserici la mănăstirea Dervent, biserică care va fi închinată Sfântului Iachint de Vicina.
Mănăstirea Dervent se bucură de o bogată zestre spirituală şi materială lăsată de predecesori. Mai totdeauna însă zestrea se cere nu doar a fi păstrată cu grijă, ci şi sporită. Nu este de ajuns ca înaintaşii să fie preamăriţi pentru faptele lor, ci se cuvine ca şi noua generaţie de monahi vieţuitori la Dervent să-şi facă datoria faţă de Biserică şi neam, mărturisind credinţa străbună prin noi fapte vrednice. În acest spirit, obştea Mănăstirii Dervent îşi propune construirea unei noi biserici, mai mari decât biserica veche, care să continue şi să ducă mai departe tradiţia locului, un edificiu prin care să fie celebrată tradiţia arhitecturală creştină, sporind astfel bogăţia simbolică a ansamblului arhitectural al mănăstirii.
Istoria ne arată că bisericile ridicate în Dobrogea în perioada romană erau mai mari decât multe dintre bisericile din ziua de azi, deşi numărul locuitorilor era cu mult mai mic. Săpăturile arheologice din cetăţile dobrogene au scos la iveală ruinele a numeroase bazilici de dimensiuni mari din perioada sec. IV-VI. Numai la cetatea Adamclisi au fost scoase la lumină ruinele a opt bazilici, cea mai mare având lungimea de 58 m.
La întocmirea proiectului bisericii s-a ţinut seama de nevoia ca aceasta să reprezinte un simbol al naşterii şi continuităţii credinţei noastre creştin-ortodoxe. Exprimarea ei materială propusă de arhitecţi îmbină structura bazilicii creştine de tip bizantin cu tradiţia locală a planului bisericilor în cruce înscrisă. |
[ Pagina = 1 ] [ Total = 3 înregistrări ] [ 10 înregistrări / pagină ]
|
 |
[ Data Publicării: 2012-01-10 16:10:00 ]
Cuvânt de recunoştinţă şi mulţumire adresăm tuturor celor care până acum au ajutat aşezământul nostru monahal, precum şi celor ce vor sprijini construirea viitoarei biserici, rugând pe Milostivul Dumnezeu să binecuvinteze pe cei ce iubesc frumuseţea bisericilor născute şi crescute din credinţă, dăruire şi dărnicie.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, nădăjduim că această biserică va dăinui peste veacuri! Scrie, Doamne, în Cartea Vieţii, pe toţi ctitorii, ostenitorii, miluitorii şi binefăcătorii acestei mănăstiri. Amin.
|
 |
[ Data Publicării: 2012-01-10 15:20:00 ]
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, s-a pus temelia acestei biserici întru cinstea şi pomenirea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, sub arhipăstorirea Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi s-au aşezat părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, ale Sfinţilor de la Niculiţel Zotic, Atal, Camasie şi Filip şi ale Sfinţilor Mucenici de la Adamclisi în anul 7519 de la zidirea lumii, iar de la naşterea după trup al lui Dumnezeu-Cuvântul, anul 2011, luna octombrie, ziua 28.
|
 |
[ Data Publicării: 2011-12-15 14:49:07 ]
Ochii tuturor monahilor, preoţilor şi mirenilor credincioşi spre cer vor fi îndreptaţi în momentul punerii pietrei de temelie a noii biserici de la Mănăstirea Dervent, căci acolo sus este şi sfântul care o va ocroti pe vecie. Noul Locaş al Domnului va fi închinat unui sfânt român al acestor locuri, Sfântul Iachint de Vicina, vrednic următor al ierarhilor dobrogeni şi întâiul între mitropoliţii Ţării Româneşti. Aşa îl caracterizează pe scurt troparul închinat lui cu ocazia canonizării care a avut loc în şedinţa Sfântului Sinod din 26 octombrie 2008, sfinţenia fiindu-i solemn proclamată în 28 octombrie, acelaşi an.
Canonizarea Sfântului Iachint de Vicina, alături de alţi sfinţi români, constituie prinosul adus de Biserica Ortodoxă Română la lucrarea ortodoxă universală, o contribuţie preţioasă prin cea mai mare valoare pe care o pot atinge oamenii sfinţenia.
Sfântul Iachint a păstorit mulţi ani în Dobrogea, provincie românească cu o temeinică organizare bisericească. Aici a fiinţat încă din secolul al IV-lea prima episcopie românească, cu reşedinţa la Tomis. După distrugerea ei şi a celorlalte 14 episcopii existente în Dobrogea despre care ştim dintr-o listă din secolul al VI-lea a eparhiilor subordonate Constantinopolului în jurul anului 600 când a avut loc o masivă pătrundere a avarilor şi slavilor, viaţa creştină a continuat în Dobrogea, lucru dovedit cu prisosinţă de mărturiile arheologice. Informaţii sigure despre existenţa unei mitropolii în acest spaţiu datează din secolele XIII-XIV; reşedinţa acestei mitropolii se afla la Vicina, puternica cetate bizantină construită de trupele împăratului Ioan Tzimiskes, între anii 971-976.
|
|
|