sachelar
(gr. σακελλάριος, ὁ sachellarios)
se numea, în Biserica veche, călugărul care ocupa un loc în consiliul episcopal de la Constantinopol, ca reprezentant propriu al mănăstirilor din raza patriarhatului; acest demnitar eclesiastic avea sarcina de a supraveghea mănăstirile respective care purtau numele de sachella (gr. σάκελλα case de trăire sfântă), de unde denumirea de sachelar. Astăzi această demnitate a rămas doar onorifică în Biserica Ortodoxă, acordându-se ca distincţie unui preot.
|