idol
(lat. idolum şi idolon; gr. ἐίδωλον, τό eidolon = chip, reprezentare a unui lucru)
chip cioplit, falsă divinitate (statuie închipuită ca om, animal, astru) la care se închină cineva, divinizând-o, figurine antropomorfe şi zoomorfe, exprimând credinţe religioase în forţe superioare antropomorfizate sau zoomorfizate (ex. sculpturi din diferite materiale lut, piatră, os etc. reprezentând oameni, animale, păsări). Aceste figurine au origini străvechi (încă din neolitic). Religia monoteistă opreşte închinarea la idoli, considerând aceasta o nesocotire a lui Dumnezeu, care este spirit. În Vechiul Testament, a doua poruncă din Decalog cuprinde această interdicţie: Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău sunt... (Ieşire 20,4-5).
|