[ VTVechiul Testament
[ IsIsaia
[ Cap. 26 ]Cântarea celor răscumpăraţi.
1
În ziua aceea vor cânta cântarea aceasta
în ţara Iudeii:
– Iată o cetate tare,
şi El va face ca zidul şi meterezele ei
să fie mântuirea noastră.
2
Deschideţi porţile
să intre poporul care păzeşte dreptatea
şi păzeşte adevărul,
3
cel ce apără adevărul
şi păzeşte pacea;
că în Tine, Doamne,
4
în Tine am nădăjduit de-a pururi,
în Tine, Dumnezeul Cel mare, Cel veşnic,
5
Cel ce i-ai smerit, coborându-i,
pe cei ce locuiesc întru cele înalte;
Tu vei dărâma cetăţi puternice,
pân'la pământ le vei prăbuşi;
6
şi vor călca pe ele picioarele celor blânzi
şi paşii celor smeriţi.
7
Calea binecredincioşilor netedă s'a făcut,
gata e calea binecredincioşilor.
8
Căci calea Domnului judecată este;
întru numele Tău am nădăjduit
şi'ntru amintirea Ta
9
din dorul sufletului nostru. a
Spre Tine, Dumnezeule, de noapte caută sufletul meu,
căci lumină pe pământ sunt poruncile Tale;
învăţaţi-vă dreptatea,
voi, cei ce locuiţi pământul!
10
Căci necredinciosul e părăsit;
nimeni care nu va învăţa ce e dreptatea pe pământ
nu va putea săvârşi adevărul.
Ducă-se de aici necredinciosul,
ca să nu vadă slava Domnului! b
11
Doamne, înalt este braţul Tău,
ei însă n'au ştiut-o;
dar când o vor cunoaşte
se vor ruşina;
poporul neştiutor va fi cuprins de râvnă, c
iar acum focul îi va mistui pe cei potrivnici.
12
Doamne, Dumnezeul nostru,
dă-ne pace,
că pe toate ni le-ai dat.
13
Doamne, Dumnezeul nostru,
fă-Ţi din noi agoniseala Ta! d
Doamne, în afară de Tine pe un altul nu-l ştim,
numele Tău îl numim.
14
Dar morţii viaţă nu vor vedea
şi nici doctorii în nici un chip nu-i vor învia;
de aceea mânie ai adus asupră-le
şi i-ai nimicit
şi pe toţi bărbaţii lor i-ai luat de la ei;
15
adu, Doamne, mai multe rele asupră-le,
adu mai multe rele asupra slăviţilor pământului! e
16
Doamne, în necaz ne-am adus aminte de Tine,
în mic necaz certarea Ta ne-a fost.
17
Ca o femeie'n chinuri când e să nască
şi strigă'ntru durerea ei,
aşa I-am fost noi Celui iubit al Tău f.
18
De frica Ta, Doamne, noi am zămislit
şi ne-am chinuit
şi suflul mântuirii Tale l-am născut,
pe care noi pe pământ l-am săvârşit;
noi nu vom cădea,
dar vor cădea toţi cei ce locuiesc pământul.
19
Morţii vor învia,
cei din morminte se vor scula
şi cei ce sunt în pământ se vor veseli;
că roua de la Tine le este vindecare, g
dar pământul necredincioşilor va pieri.
20
Mergi, poporul Meu, intră'n cămările tale,
închide-ţi uşa,
ascunde-te puţin, cât de cât,
până ce mânia Domnului va fi trecut.c
21
Că, iată, din locaşul Său cel sfânt
va aduce Domnul mânie peste locuitorii pământului;
la rândul său, pământul îşi va da pe faţă sângele
şi nu-i va mai ascunde pe cei ucişi. h