FA 14:19
Dar de la Antiohia şi de la Iconiu au venit Iudei care, înduplecând mulţimile, l-au lovit pe Pavel cu pietre; şi l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.
FA 14
Pavel şi Barnaba propovăduiesc în Iconiu, Listra, Derbe şi se întorc la Antiohia.
1Şi a fost că în Iconiu ei au intrat împreună în sinagoga Iudeilor şi în aşa fel au vorbit, încât o mare mulţime din Iudei şi din Elini au crezut.
2Dar Iudeii care n'au crezut au răsculat sufletele păgânilor şi le-au înrăit împotriva fraţilor.
3Aşadar, ei au stat acolo multă vreme, cu îndrăznire grăind întru Domnul, Cel ce pentru cuvântul harului Său dădea mărturie făcând semne şi minuni prin mâinile lor.
4Şi mulţimea din cetate s'a dezbinat; şi unii ţineau cu Iudeii, iar alţii ţineau cu apostolii.
5Iar când păgânii şi Iudeii, împreună cu mai-marii lor, s'au pornit să-i ocărască şi să-i ucidă cu pietre,
6ei şi-au dat seama şi au fugit în cetăţile Licaoniei, la Listra şi Derbe şi'n ţinutul dimprejur;
7şi binevesteau acolo.
8Şi în Listra era şezând jos un om neputincios de picioare, fiind olog din pântecele maicii sale şi care nu umblase niciodată.
9El îl asculta pe Pavel când vorbea. Iar acesta, cătând spre el şi văzând că are credinţă să fie vindecat,
10a zis cu glas puternic: „Ridică-te drept pe picioarele tale!“ Şi el a sărit şi a umblat.
11Iar mulţimile, văzând ceea ce făcuse Pavel, şi-au ridicat glasul în limba licaonă a, zicând: „Zeii, luând chip de oameni, s'au coborât la noi...“.
12Şi pe Barnaba îl numeau Zeus; iar pe Pavel, Hermes, fiindcă el era purtătorul cuvântului b.
13Iar preotul lui Zeus, al cărui templu era în faţa cetăţii, a adus la porţi tauri şi cununi şi împreună cu mulţimile voia să le aducă jertfă.
14Şi auzind apostolii Barnaba şi Pavel, şi-au rupt veşmintele şi au sărit în mulţime, strigând
15şi zicând: „Bărbaţilor, de ce faceţi asta?... Şi noi suntem oameni tot atât de pătimitori ca şi voi c, care însă vă binevestim vouă ca de la deşertăciunile acestea să vă întoarceţi către Dumnezeul Cel-Viu, Care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într'însele
16şi Care'n veacurile trecute a lăsat ca toate neamurile să meargă'n căile lor,
17deşi El pe Sine nu S'a lăsat nemărturisit, făcându-vă bine, dându-vă din cer ploi şi timpuri roditoare, umplându-vă inimile de hrană şi de bucurie“.
18Şi acestea zicând, de-abia au potolit mulţimile să nu le aducă jertfă.
19Dar de la Antiohia şi de la Iconiu au venit Iudei care, înduplecând mulţimile, l-au lovit pe Pavel cu pietre; şi l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.
20Dar înconjurându-l ucenicii, el s'a sculat şi a intrat în cetate. Şi a doua zi s'a dus cu Barnaba la Derbe.
21Şi binevestind ei în cetatea aceea şi făcând ucenici mulţi, s'au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia,
22întărind sufletele ucenicilor şi îndemnându-i să stăruie în credinţă, că „prin multe necazuri trebuie să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu“.
23Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare Biserică d, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat Domnului în Care crezuseră.
24Şi străbătând Pisidia, au venit în Pamfilia.
25Şi după ce au grăit cuvântul Domnului în Perga, au coborât la Atalia.
26Şi de acolo au mers cu corabia spre Antiohia, de unde fuseseră ei încredinţaţi harului lui Dumnezeu spre lucrarea pe care-au împlinit-o.
27Şi venind şi adunând Biserica, au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei şi că El le-a deschis păgânilor uşa credinţei.
28Şi nu puţină vreme au rămas acolo cu ucenicii.