FA 14:17
deşi El pe Sine nu S'a lăsat nemărturisit, făcându-vă bine, dându-vă din cer ploi şi timpuri roditoare, umplându-vă inimile de hrană şi de bucurie“.
Sol 13
CAPITOLUL 13
Închinarea la astre, la puterile naturale şi la idoli.
1
Găunoşi prin fire sunt toţi oamenii în care se află necunoaşterea lui Dumnezeu,
cei care, plecând de la bunurile văzute, n'au fost în stare să-L cunoască pe Cel ce este a,
cei care, cercetând lucrările, nu L-au recunoscut pe Lucrător;
2
ci au socotit că focul sau vântul sau aerul iute
sau bolta înstelată sau apa năvalnică sau luminătorii cerului,
ei sunt dumnezei cârmuitori ai lumii!
3
Şi dacă, încântaţi de frumuseţea lor, ei i-au luat drept dumnezei,
să ştie ei cu cât Stăpânul acelora e mai presus,
căci El e Însuşi Făcătorul frumuseţii în care le-a făcut.
4
Şi dacă ei se minunează de puterea şi lucrarea lor,
atunci din ele să priceapă cu cât mai puternic este Cel ce le-a făcut;
5
căci din măreţia şi frumuseţea făpturilor
poţi, prin alăturare, să-L vezi pe Cel ce le-a înfăptuit.
6
Cu toate acestea, ei nu merită decât o mică învinuire;
poate că nu s'au îndepărtat decât spre a-L căuta pe Dumnezeu şi vrând să-L afle;
7
odată ajunşi la lucrările Lui, ei le cercetează
şi, văzându-le, se încredinţează că ceea ce văd e frumos.
8
Cu toate acestea, ei nu mai sunt de iertat:
9
dac'au fost în stare să agonisească destulă ştiinţă
spre a sfredeli lumea cu mintea,
cum de nu L-au putut ei descoperi pe Stăpân?
10
Vai însă celor ce şi-au pus nădejdea în lucruri fără viaţă,
celor ce au numit dumnezei lucruri făcute de mâini omeneşti: b
aur, argint, lucrate cu meşteşug, chipuri de animale,
piatră netrebnică, cioplită de mână'nvechită.
11
Şi iată-l pe un lemnar: taie un copac uşor de lucrat,
îl descojeşte cu grijă,
îl lucrează cu îndemânare
şi face din el o unealtă folositoare vieţii.
12
Cât despre rămăşiţele lucrării lui,
le foloseşte să-şi fiarbă demâncarea şi se satură.
13
Iar ceea ce a mai rămas şi care nu-i bun de nimic
– o bucată de lemn strâmb şi noduros –
îl ia şi-l ciopleşte ca să-i treacă de urât
şi, potrivindu-l şi meşterindu-l,
îi dă chip de om,
14
sau îl face să semene c'un animal de nimic,
îl vopseşte în roşu, ca şi cum ar avea piele cu sânge,
şi i-a ascuns toate metehnele.
15
Apoi îi face în perete o locuinţă pe potrivă
şi-l întăreşte cu cuie de fier.
16
Aşa are grijă ca el să nu cadă,
ştiind că singur nu se poate ajuta;
căci el nu-i decât un chip şi are nevoie de ajutor.
17
Cu toate acestea, dacă vrea să se roage pentru bunurile lui, pentru căsnicie, pentru copiii lui,
nu se sfieşte să-i vorbească acestui lucru fără viaţă;
cere sănătate de la cel slab,
18
cere viaţă de la un mort,
cere ajutor de la cel ce nu ştie să facă nimic,
cere bună călătorie de la cel ce nu poate merge pe picioare;
19
pentru un câştig, pentru o pricină, pentru izbânda mâinilor sale
el cere putere de la cel ce are mâinile cele mai neputincioase!