Chiar dacă vei urca precum vultùrul şi dacă'n stele îţi vei pune cuibul, de-acolo te voi doborî, grăieşte Domnul. |
1 | Asupra fiilor lui Amon b, aşa grăit-a Domnul: Nu sunt oare fii în Israel? ori n'au pe nimeni care să-i moştenească? De ce, dar, a pus Milcom stăpânire pe Gad şi poporul lui locuieşte în cetăţile acestuia? c |
2 | De aceea, iată, vin zile zice Domnul când în auzul Rabei voi da zvoană de război; şi ei vor deveni pustietate şi ruină şi capiştile lor cu foc vor fi arse; atunci fi-va Israel să-şi ia asupră-şi stăpânirea. |
3 | Jeluieşte-te, tu, Heşbon, că Aiul a pierit!; strigaţi, voi, fete din Raba, încingeţi-vă cu sac că Milcom va merge în robie laolaltă cu preoţii şi dregătorii lui! |
4 | Ce te tot bucuri în câmpurile lui Enachim, tu, fiică înfumurată, care-ţi pui nădejdea'n comorile tale şi zici: «Cine va intra la mine?». |
5 | Iată, Eu spaimă voi aduce asupră-ţi zice Domnul din toate ţările ce-ţi sunt împrejur; şi veţi fi risipiţi, fiecare de-a dreptu'nainte, şi nimeni nu va fi să vă adune. d |
6 | Despre Idumeea e: Aşa grăieşte Domnul: Nu mai este înţelepciune în Teman, pierit-a sfatul de la cei pricepuţi, înţelepciunea li s'a dus, |
7 | locul lor nu-i decât amăgire. Săpaţi adânc pentru o locuinţă, voi, cei ce locuiţi în Dedan, că fapte grele-a săvârşit; necazuri am adus asupră-i la vremea când l-am cercetat. |
8 | Că vin culegători de struguri care nimic nu-ţi vor lăsa: mâinile lor, ca ale hoţilor de noapte. |
9 | Că Eu l-am dezbrăcat pe Esau, descoperit-am tainiţele lor; ei nu vor mai putea să se ascundă; pierit-au fiecare de mâna fratelui său, a vecinului Meu, şi fi-va peste putinţă |
10 | să-l lase pe sărmanul tău să trăiască; dar Eu voi trăi şi văduvele nădăjduiesc în Mine. |
11 | Că aşa grăieşte Domnul: Cei ce nu erau să bea paharul, l-au băut; dar tu nu vei rămâne fără vină, fiindcă şi tu, negreşit, îl vei bea f. |
12 | Că M'am jurat pe Mine Însumi zice Domnul că tu g vei fi în mijlocul ţării un ţinut fără urme şi de ocară şi de blestem; şi toate cetăţile ei fi-vor pe'ntotdeauna pustii. |
13 | Auzit-am o veste de la Domnul; El a trimis vestitori la neamuri: «Adunaţi-vă! Veniţi împotriva lui! Ridicaţi-vă la război!». |
14 | Mic te-am făcut între neamuri, dispreţuit foarte printre oameni. |
15 | Obrăznicia ta s'a ridicat împotrivă-ţi, trufia inimii tale a plesnit găurile stâncilor, a apucat-o peste puterea dealului înalt; că precum vulturul şi-a înălţat el cuibul: de acolo te voi surpa! |
16 | Şi fi-va Idumeea un pustiu fără urme; cel ce-i va trece pe-alături va fluiera spre ea. |
17 | Aşa cum s'au prăbuşit Sodoma şi Gomora şi locuitorii lor zice Domnul Atotţiitorul nici un om nu va şedea acolo şi nici un fiu al omului acolo nu va locui. |
18 | Iată, ca un leu va sălta din tufişurile h Iordanului la locul lui Etam; că Eu grabnic îi voi goni de la ea; puneţi-i pe tineri împotriva ei, căci: «Cine mai e ca mine? şi cine-mi va sta împotrivă? şi cine-i păstorul care să-mi stea în faţă?»... |
19 | De aceea, auziţi sfatul Domnului pe care El l-a cugetat asupra Idumeii şi gândul Său pe care l-a gândit asupra celor ce locuiesc în Teman: Ce e mărunt în turmă, cu târşul vor fi duse, sălaşul lor de-acuma pustiu li se va face! |
20 | Că de vaierul căderii lor s'a'nfricoşat pământul, iar vuietele mării nu s'au mai auzit. |
21 | Iată, ca un vultur va vedea şi aripile peste tăriile ei şi le va întinde şi'n ziua aceea fi-va inima puternicilor Idumeii ca inima femeii în chinurile naşterii! |
22 | Pentru Damasc: i Umplutu-s'au Hamatul şi Arpadul de ruşine, că au primit o veste rea, tulburate, mânioase, nu pot avea odihnă. |
23 | Damascul s'a slăbănogit şi-i pus pe fugă, cutremur l-a cuprins. |
24 | Cum de nu mi-au părăsit cetatea cei ce-au îndrăgit sătucul? |
25 | De aceea cădea-vor tinerii pe uliţele tale şi toţi războinicii tăi vor cădea, zice Domnul. |
26 | Iar Eu voi aprinde foc în zidul Damascului şi va mistui răspântiile fiului lui Benhadad. |
27 | Cu privire la Chedar j, regina Curţii k, pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, a învins-o, aşa grăieşte Domnul: Sculaţi-vă şi suiţi-vă la Chedar şi săturaţi-i pe fiii lui Chedma l! |
28 | Le vor lua corturile şi turmele, le vor lua pentru ei hainele şi toate tărhatele şi cămilele. Chemaţi asupră-le, din toate părţile, nimicire! |
29 | Fugiţi! Săpaţi adânc pentr'un sălaş de locuit, voi, cei ce locuiţi în curte; căci regele Babilonului a scornit un sfat şi-un gând a gândit împotriva voastră. |
30 | Scoală-te şi ridică-te'mpotriva neamului statornic, a celui ce locuieşte'n tihnă, la care nu sunt uşi, nici nituri, nici zăvoare şi nici încuietori, şi singuri locuiesc. |
31 | Cămilele lor vor fi de pradă, mulţimea vitelor lor va fi spre nimicire; ca pe o pleavă-i voi vântura cu fiece vârtej, pe ei, capete tunse la frunte; m prăpăd din toate părţile le voi aduce, zice Domnul. |
32 | Curtea va fi odihnă pentru struţi, pe totdeauna părăsită; om acolo nu va rămâne, nici fiu al omului va locui acolo. |
33 | Profeţia lui Ieremia asupra neamurilor din Elam: n |
34 | |
35 | Aduce-voi asupra Elamului cele patru vânturi din cele patru colţuri ale cerului şi'n toate aceste vânturi îi voi risipi, şi nu va fi neam la care ei să n'ajungă chiar şi surghiuniţii Elamului. |
36 | Şi'n faţa duşmanilor lor îi voi umple de spaimă, ca să-şi cruţe viaţa; şi rele voi aduce asupră-le, pe măsura mâniei Mele; şi sabia Mea în urma lor o voi trimite, până ce-i voi nimici. |
37 | Şi-Mi voi aşeza tronul în Elam şi voi alunga de-acolo regi şi dregători. |
38 | Dar va fi că'n zilele de la urmă îl voi întoarce pe Elam din robie, zice Domnul. |