ROSTIRI - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » ROSTIRI » Bioetică » ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS AFIRMATIV Formularul 2% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 2%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro

ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS AFIRMATIV

[ Clasat în: Array ] [ Data Publicării: 2008-05-25 12:00:00 ]
  • — D-le doctor în momentul naşterii fătul este om?
  • — Dar cu o oră înainte de naştere?
  • — Dar cu o lună înainte de naştere?
  • — Dar cu două luni înainte de naştere?
  • — Dar cu patru luni înainte de naştere?
  • — Dar cu şase, şapte, opt, nouă luni înainte de naştere?
  • — Când încetează fătul să fie om?
  • — Când devine el o „sarcină” pe care să o putem „întrerupe”?
Am fost manipulaţi, păcăliţi, orbi, ne-am omorât şi continuăm să ne omorâm cu „înţelepciune” proprii copii ( nu e timpul acum că-mi pereclitez cariera, îmi pătez blazonul, nu am cu ce să-l cresc ...)

Jurnalistul italian Rafael Ballestrini spunea că: „cea din urmă dovadă că un popor a ajuns la cel mai jos nivel de decădere morală, va fi că avortul se va considera ceva tolerat social şi obişnuit”.

Iată şi demonstraţia de bun simţ a înşelării: e indiscutabil că mama şi tata îşi iubeste copilul şi totuşi majoritatea mamelor noastre şi-au ucis o parte din copii. Puteam fi noi, cei iubiţi astăzi, cei ucişi!

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: da! am fost orbi şi am ucis. Să demascăm manipularea: nu există nici o diferenţă între un copil născut şi unul nenăscut, e tot om.

Da, e greu să accept că propria mea mama, care şi-ar da şi viaţa pentru mine, numai din întâmplare nu m-a omorât pe mine în locul fratelui meu. E greu să accept că eu, mamă şi tată numai din întâmplare nu mi-am omorât copiii pe care i-am născut în locul celor nenăscuţi!

Dar asta e realitatea! Am greşit, mărturisesc şi mă opresc! Pentru numele lui Hristos cel Răstignit, de noi în fiecare zi: OPRIŢI-VĂ! Nici un animal nu-şi omoară puii şi probabil nici dracul nu şi-ar omorî copiii!

Ştiu că mesajul este fundamentalist şi reacţionar pentru omul delicat al zilelor noastre, dar ce este de preferat, să miorlăim umanist, sau să spunem lucrurilor pe nume şi să salvăm astfel sufletul nostru, al mamei, al tatălui, al doctorului şi al copiilor de la chinurile veşnice?

Unde e dragostea şi unde ipocrizia şi laşitatea?

Nu acuz, eu însumi sunt un criminal, trag un disperat semnal de alarmă: renunţaţi la poziţia struţului, lângă noi în cabinete moderne se fac cele mai orbile şi de neînţeles crime! Să stăm de vorbă cu doctorii, să le explicăm că nu suntem de acord cu aceste crime! Să-i oprim! Cu orice preţ!

Marcel Bouros




Site-ul Sfaturi Ortodoxe
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact