|
Felicitări pentru sărbătoarea Sfântului Cuvios Simeon Stâlpnicul - 1 septembrieSfantul Cuvios Simeon Stalpnicul si mama sa MartaIn partile Ciliciei a fost un sat care se numea Sisan. In el vietuiau parintii cuviosului, crestini fiind, Susotion si Marta, carora le-a dat Dumnezeu acest binecuvantat rod, pe care l-au numit Simeon si, dupa obiceiul crestinesc, l-au spalat prin baia botezului. Deci crestea pruncul, nu atat intru invatatura cartii, ci mai ales in simplitatea si in nerautatea inimii. Insa intelepciunea Duhului lui Dumnezeu si in cei simpli se salasluieste si pe cei nestiutori ii alege, ca sa se rusineze intelepciunea veacului acestuia. Cand era de treisprezece ani, urmand sa fie pastor al oilor cuvantatoare, pazea oile necuvantatoare ale tatalui sau. Prin aceasta el s-a asemanat lui Iacob, lui Moise si lui David, care de la pastoria oilor au venit la dumnezeiestile descoperiri. In vreme de iarna, cand oile nu se scoteau la pasune, fericitul copil mergea la biserica. Intrand cu parintii sai intr-o zi de duminica, lua aminte la cantare si la citire, precum singur a spus mai pe urma episcopului Teodorit. Auzind Sfanta Evanghelie fericind pe cei saraci, pe cei blanzi si pe cei curati cu inima, a intrebat pe un cinstit batran care statea aproape: "Ce inseamna cuvintele ce se citesc ?". Iar acesta, fiind povatuit de Duhul lui Dumnezeu, si-a deschis gura si multe ceasuri l-a invatat, aratandu-i calea duhovniceasca a curatiei si dragostei de Dumnezeu, care duce spre desavarsirea vietii celei imbunatatite. Deci a cazut samanta cea buna in pamant bun, caci indata a rasarit in el dorinta cea ravnitoare spre Dumnezeu si a crescut vointa sa neschimbata spre calea cea strimta care duce la Dumnezeu. Astfel, si-a pus in minte ca indata sa lase toate si sa caute pe Cel pe care l-a dorit. »»»
SIMION (masc.) ; SIMON, SIMONA nume devoţional de origine ebraică, corespunzător biblicului (V.T. şi N.T.) Ŝim`on, explicat în mod tradiţional prin intermediul verbului ŝama/ shama , a auzi, a îndeplini, semnificând (Domnul) a auzit. Prin contaminare cu un frecvent nume grecesc Simon, iniţial un supranume format del a adjectivul simós, simé, simon, cârn, vechiul nume ebraic Shimeon (gr. Symeon) apare mai răspândit sub forma Simon.
- Nume calendaristic creştin.
- Intermediar greco-slav
- Numele prezintă o bogată familie onomastică, cuprinzând forme, variante şi derivate, împrumutate sau create pe teren românesc: Simeon, Simeion, Simioana, Simin, Simina, Sămina, Siminic, Siminica, Siman, Simca, Sema, Seminea, Semenic, Sima, Simcea, Simoc, Simota, Simon, Simona, Simoneta, Simonela, Simonica etc.
|