|
|
Felicitări pentru sărbătoarea Sfintei Mare Muceniţe Irina - 5 maiPatimirea Sfintei Mare Mucenite IrinaIn vremile acelea, cand poporul traia in intuneric si in umbra mortii, prin inchinarea la idoli paganesti, a inceput a straluci lumina sfintei credinte prin propovaduirea apostolilor. Atunci era un imparat cu numele Liciniu, care vietuia in cetatea ce se numea Maghedon. Acela avea imparateasa de un nume cu sine, pe Licinia, care a nascut o fiica si a numit-o Penelopi. Dupa ce a inceput a veni in virsta, ca de sase ani, s-a aratat foarte frumoasa la fata, incat pe multe fecioare le intrecea cu frumusetea ei. Deci, tatal ei a zidit pentru ea un stilp, afara din cetate, departe, intr-un loc frumos si deosebit, care avea diferite camere, toate impodobite cu toata bunacuviinta si indestulate cu multa bogatie, in care erau: scaune, mese, sfesnice, paturi si toate vasele ferecate cu aur. Pe acel stilp a asezat pe fiica sa, Penelopi, impreuna cu treisprezece fecioare frumoase si a adus acolo pe zeii sai de aur, ca sa pazeasca pe fiica lui. Dupa ce a inchis-o acolo, pana la virsta cea desavirsita, cuviincioasa nuntii, a pus langa ea o cinstita batrana, cu numele Caria, ca sa-i fie invatatoare, care sedea si manca impreuna cu ea, fiind mai mare peste celelalte fecioare. A mai pus inca si pe un batran, barbat cinstit si intelept, cu numele Apelian, ca s-o invete carte in toate zilele. Acolo a petrecut astfel fecioara sase ani si trei luni si dupa al doisprezecelea an al virstei ei, tatal ei gandea s-o insoteasca cu vreunul din cei mai luminati fii imparatesti. »»»
IRINA (fem.) – nume devoţional şi augural, reproduce vechiul nume personal grecesc Eiréné, „pace”.
- Deşi în antichitate Irina, denumea una dintere cele trei chore, fice ale lui Zeus şi ale lui Themis, în era creştină, numele a pătruns în calendar.
- Intermediar greco-slav.
- Forme vechi: Erina, Orena, Irinca;. Actualul masculin Irin este refăcut după forma feminină.
|
