|
|
Felicitări pentru sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov - 27 octombrieViata Sfantului Dimitrie cel NouNascut la inceputul veacului al XIII-lea, intr-o familie de tarani din satul Basarabov, in sudul Dunarii, apartinand in vremea aceea regatului Bulgariei, Sfantul Dimitrie a purtat din frageda pruncie lupte acerbe pentru a dobandi o viata virtuoasa, in post si rugaciune, intr-o zi, pe cand se dusese sa pasca a calcat pe un cuib acoperit de ierburi si a strivit puisorii care se aflau in el. Profund mahnit, s-a hotarat, spre pocainta, sa lase descult timp de trei ani, fie iarna, fie vara, piciorul care strivise cuibul, fapta considerata de el a fi ca o crima. Apoi s-a atasat unei comunitati monastice, iar dupa ce a ucenicit cele ale ascultarii, s-a retras in padure unde si-a statornicit adapostul intr-o pestera, aproape de raul Lom, nestiut de oameni si aducand, zi si noapte rugaciunile si lacrimile sale ca ofranda lui Dumnezeu. Cunoscand dinainte ziua mortii sale, s-a intins intre doua lespezi de piatra si si-a dat in pace sufletul lui Dumnezeu. »»»
DUMITRU, DUMITRA – reproduce grecescul Demétrios, la origine o formă adjectivală de la numele zeiţei Demeter. Numele zeiţei este probabil un compus din elementele da „o, pământ !” un vocativ antic de la Ge sau Ga, „pământ”, şi mitir, „mamă”, semnificând „pământul-mamă”. În aceeaşi măsură numele poate fi explicat ca o contracţie a lui Dimomítir, „mama poporului”, de la mitir, „mamă”, şi dimos, „popor”.
- Nume calendaristic creştin.
- Forme, hipocoristice şi derivate, atestate de-a lungul timpului: Dumitru, Dimitru, Dimitrie, Dumitrache, Mitru(-a), Mitu, Diman, Dima, Mima, Mimi etc. Influenţa latină cultă: Demetru, Demetra, Dimitrie şi numele de familie Demetriade, Demetrescu, Demetriu. Hipocoristic apusean: Mitty.
|
