Şaptezeci de săptămâni n au fost rânduite asupra poporului tău şi asupra sfintei cetăţi o ca să se sfârşească păcatul p şi să se pecetluiască păcatele q şi să se şteargă fărădelegile şi să se cureţe nedreptăţile şi să se aducă dreptate veşnică r, să se pecetluiască vedenia şi profetul s şi să se ungă Sfântul-Sfinţilor ş. |
1 | După ce Şi-a sfârşit toate cuvintele în auzul poporului, a intrat în Capernaum. |
2 | Iar un sutaş avea un serv pe care-l preţuia şi care, bolnav, era pe moarte. |
3 | Şi auzind despre Iisus, a trimis la El pe nişte bătrâni ai Iudeilor a, rugându-L să vină şi să-i vindece servul. |
4 | Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat stăruitor, zicându-I: Vrednic este să faci asta pentru el; |
5 | că iubeşte neamul nostru; şi sinagoga, el ne-a zidit-o. |
6 | Iar Iisus mergea cu ei. Şi nu era departe de casă, când sutaşul a trimis la El prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu. |
7 | De aceea nici pe mine nu m'am socotit vrednic să vin la Tine; ci spune prin cuvânt, şi servul meu se va tămădui. |
8 | Că şi eu sunt om pus sub stăpânire şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te! Şi se duce; şi altuia: Vino! Şi vine; şi slugii mele: Fă asta! Şi face. |
9 | Iar Iisus, auzind acestea, S'a mirat de el şi, întorcându-Se, a zis către mulţimea care venea după El: Vă spun Eu vouă că nici în Israel n'am aflat atâta credinţă! |
10 | Şi când cei trimişi s'au întors acasă, l-au găsit pe serv sănătos. |
11 | Şi a fost că după aceea S'a dus într'o cetate numită Nain; şi împreună cu El mergeau ucenicii Săi şi mulţime multă. |
12 | Iar când S'a apropiat de porţile cetăţii, iată că scoteau un mort, singurul copil al mamei sale; şi ea era văduvă; şi mulţime mare din cetate era cu ea. |
13 | Şi văzând-o Domnul, I s'a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! |
14 | Şi, apropiindu-Se, S'a atins de pat, iar cei care-l duceau s'au oprit. Şi i-a zis: Tinere, ţie-ţi spun: Scoală-te! |
15 | Şi s'a ridicat mortul şi a început să vorbească; şi i l-a dat mamei sale. |
16 | Şi frică i-a cuprins pe toţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: Mare profet S'a ridicat între noi şi Dumnezeu Şi-a cercetat poporul. |
17 | Şi a ieşit cuvântul acesta despre El în toată Iudeea şi în tot ţinutul dimprejur. |
18 | Şi despre toate acestea i-au dat de veste lui Ioan ucenicii lui. |
19 | Şi chemând Ioan pe doi din ucenicii săi, i-a trimis la Domnul, zicând: Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm? |
20 | Şi venind la El, bărbaţii I-au zis: Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, zicând: Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm? |
21 | Şi în ceasul acela El pe mulţi i-a vindecat de boli şi de răni şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea. |
22 | Şi răspunzându-le, le-a zis: Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan cele ce-aţi văzut şi-aţi auzit: Orbii văd, şchiopii umblă, leproşii se curăţesc, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se binevesteşte; |
23 | şi fericit este acela care nu se va poticni întru Mine b. |
24 | Iar după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie?: O trestie clătinată de vânt?... |
25 | Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce sunt în haine scumpe şi petrec în desfătări sunt în casele regilor. |
26 | Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, şi mai mult decât un profet. |
27 | Acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care-Ţi va pregăti calea de dinaintea Ta. |
28 | V'o spun Eu vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic întru împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el c. |
29 | Şi tot poporul auzind, şi vameşii, s'au încredinţat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan. |
30 | Dar fariseii şi învăţătorii de lege, nebotezându-se de către el, au lepădat voia lui Dumnezeu faţă de ei. |
31 | Aşadar, cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam? Şi cu cine sunt ei asemenea? |
32 | Sunt asemenea copiilor care şed în piaţă şi strigă unii către alţii zicând: Din fluier v'am cântat şi n'aţi jucat; de jale v'am cântat şi n'aţi plâns. |
33 | Că a venit Ioan Botezătorul nemâncând pâine şi nici bând vin, şi spuneţi: Are demon! |
34 | A venit Fiul Omului mâncând şi bând, şi spuneţi: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi-al păcătoşilor!... |
35 | Dar înţelepciunea a fost găsită dreaptă de către toţi fiii ei. |
36 | Iar unul din farisei L-a rugat să mănânce cu el. Şi, intrând în casa fariseului, a stat la masă. |
37 | Şi iată că era în cetate o femeie păcătoasă; şi aflând că El stă la masă în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir |
38 | şi stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând a'nceput să-I ude cu lacrimi picioarele, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi-I săruta picioarele şi le ungea cu mir. |
39 | Şi văzând fariseul care-L chemase, şi-a zis în sine: Dacă acesta ar fi profet, ar şti cine este şi ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, că este păcătoasă.... |
40 | Şi răspunzând Iisus, i-a zis: Simone, am să-ţi spun ceva. Iar el I-a zis: Spune, învăţătorule! |
41 | Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci. |
42 | Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult? |
43 | Răspunzând Simon, a zis: Cred că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat. |
44 | Şi întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon: O vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă cu lacrimi Mi-a udat picioarele şi cu părul capului ei le-a şters. |
45 | Tu sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele. |
46 | Tu cu untdelemn capul nu Mi l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele. |
47 | De aceea îţi spun: Iertate sunt păcatele ei cele multe, fiindcă mult a iubit. Iar cui i se iartă puţin, puţin iubeşte. |
48 | Şi i-a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele! |
49 | Şi cei ce şedeau împreună la masă au început să zică în sinea lor: Cine este acesta, care şi iartă păcate? |
50 | Şi i-a spus femeii: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace! |