Rugăciuni > Rânduieli

Adaug din nou a mărturisi împreună cu sfânta Evanghelie, că Duhul Sfânt purcede numai dela Tatăl, şi prin urmare leapăd adăogirea papistă: «Şi dela Fiul».

Mărturisesc că cea mai înaltă autoritate în Biserica lui Hristos este Sinodul icumenic, şi numai lui se poate da însuşirea de negreşitor (infailibil). Iară nicidecum vre-o persoană oarecare, ori cine ar fi, nu poate să-şi însuşească aceste drepturi.

Crez şi mărturisesc, că rugăciunile şi milosteniile celor vii pentru cei adormiţi în credinţă şi mai ales întrunite fiind cu Jertfa cea fără de sânge a Răscumpărătorului lumii, ajută sufletelor trecute din această vieaţă, mijlocind pentru ei iertare dela Dumnezeu. Iară dogma despre purgator sau focul curăţitor, o recunosc de născocire netemeinică.

În fine, crez şi mărturisesc toate acele ce învaţă a crede şi a mărturisi sfânta Biserică ortodoxă; şi declar prin aceasta, că voiu păzi această credinţă în toată vieaţă mea şi o voiu preda şi fiilor mei, ca o moştenire neperitoare. Pentru care şi adeverez cu propria mea subscriere.

Înainte de începutul propriu-zis al Sfintei Liturghii, în altar, la adăpost de privirile credincioşilor, preotul, singur sau împreună cu diaconul, săvârşeşte un ritual care are aspectul unei slujbe aparte având o formulă de binecuvântare şi una de încheiere. Este vorba de Proscomidie care nu este însă o slujbă de sine stătătoare ci o parte integrantă şi indispensabilă a Sfintei Liturghii.

Ce este Proscomidia?

Proscomidia, în esenţa ei, constă în punerea înainte a darurilor pentru jertfa liturgică, însăşi denumirea de Proscomidie venind de la cuvântul grecesc proskomizw care înseamnă a pune înainte, a aduce, a oferi, a face dar. Mai precis slujba Proscomidiei constă în alegerea, pregătirea şi afierosirea de către preot a darurilor de pâine şi vin aduse de credincioşi la altar. Astfel darurile sunt ridicate la calitatea de Cinstite Daruri, gata pentru a fi sfinţite şi prefăcute în Trupul şi Sângele Domnului în cadrul Sfintei Liturghii