Is 58:08
Atunci lumina ta se va deschide ca o dimineaţă
şi sănătatea ta curând va răsări
şi dreptatea ta îţi va merge înainte
şi slava lui Dumnezeu te va înconjura.
Iov 11
CAPITOLUL 11
Cuvântul lui Ţofar.
1Şi răspunzând Ţofar din Naamah, a zis:
2
„Cel ce grăieşte multe nu va primi răspuns?
  cel ce grăieşte bine părea-se-va şi drept?
  Blagoslovit e omul cel cu vieaţa scurtă!
3
Nu fi bogat în vorbe,
  că nu e nimeni care să ţi se'mpotrivească.
4
Aceasta, fi'ndcă tu zici: curat sunt eu în fapte,
  şi'n faţa Lui, de-asemeni, eu sunt fără prihană.
5
Dar dacă Domnul Însuşi ar fi să-ţi cuvinteze
  şi buzele spre tine ar fi să le deschidă
6
şi-apoi să-ţi povestească puterea'nţelepciunii
  – că ea'ndoită fi-va acelor ce-s ca tine –,
  atunci vei şti că cele ce Domnul ţi-a trimis
  sunt pe măsura celor ce le-ai păcătuit.
7
Găsi-vei tu o urmă din ceea ce e Domnul?
  ajuns-ai tu vreodată la marginile trase
  de Cel-Atotputernic?
8
Înalt e cerul! Bine, înalt; şi ce vei face?
  de-s mai adânci hotare decât în iad, ce ştii tu?,
9
– sau trase pe întinderi mai lungi decât pământul,
  mai late decât marea? –
10
Şi dacă El pe toate le va strica, e oare
  vreun om în lumea asta să-I spună: – Ce-ai făcut?...
11
Că El cunoaşte fapta celor fără de lege,
  El vede pasu-alături şi nu închide ochii.
12
Dar muritorul jalnic înoată în cuvinte
  şi-ajunge ca asinul sălbatic în pustie.
13
Iar tu, de-ai pus în tine o inimă curată
  şi dacă tinzi la ceruri cu mâinile spre El,
14
de ţi-a rămas în mână ceva fărădelege
  şi faci ca ea să fugă departe de la tine
  şi'n felul tău de viaţă ce-i strâmb să nu rămână,
15
atunci îţi va fi faţa ca iezerul în soare
  şi, dezbrăcat de tină, te-ai scuturat de spaime;
16
atunci amara trudă o vei fi dat uitării
  ca pe un val, şi groaza nu-ţi va lovi simţirea;
17
atunci şi rugăciunea-ţi va fi ca un luceafăr
  şi viaţă răsări-va din miezul tău de zi a;
18
având nădejde'n tine, vei fi încrezător,
  din griji şi'ngrijorare îţi răsări-va pace.
19
Căci, liniştit fiindu-ţi, nu-ţi vei avea războinici
  şi de-ai avut, sucind-o, se vor ruga de tine;
20
pe-aceştia mântuirea-i va părăsi de tot,
  fi'ndcă'ntru ei nădejdea nu e decât pierzare
  şi ochii celor aprigi se vor topi de plâns“.