Pe teritoriul comunei, mai cu seamă în zona bisericii romano-catolice, au fost descoperite numeroase urme romane: inscripţii funerare, cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gemina, sarcofage, capitele, urne, fibule, greutăţi marcate, ceramică, monede (de la Traian pînă la Constantinus al II-lea). Aici a fost cea mai importantă aşezare militară şi civilă dintre Micia şi Partiscum. După părăsirea Daciei de către Aurelian, la Cenad viaţa con­tinuă în aşezarea militară şi civilă, cum o dovedesc, între altele, monedele şi o cărămida cu inscripţie (nr. 428 A).

Protase, Probl, continuităţii, p. 174; D. Tudor, Oraşe, p. 57–58.

428 A
Cărămidă cu inscripţie ştampilată descoperită de Al. Borza înainte de anul 1941. A fost pusă în păstrare la Muzeul Banatului, Timişoara.
Secolul al IV-lea.

Al. Borza, Dacia, IX–X, 1941–1944, p. 552–553, fig. 1, 3 (foto).

      SISC(ia)

   "Lucrată la Siscia"

Inscripţia indică locul de fabricare şi anume oraşul pannonic Siscia. La Cenad cărămida a fost adusă pe calea apei de unitatea militară care a refăcut aşezarea la începutul secolului al IV-lea. Documentul constituie o dovadă importantă în sprijinul ipotezei că la începutul secolului al IV-lea Banatul se găsea în stăpînirea romană pînă spre cursul Mureşului inferior. Cărămizi cu aceeaşi ştampilă au fost descoperite în Pannonia. Inscripţii de provenienţă necunoscută