Sol 08:08
Şi dacă oarecine doreşte ştiinţă'ntinsă,
trecutul ea îl ştie, ea scurmă viitorul,
cunoaşte întorsura zicalelor şi ştie
să vadă înţelesul ascuns în ghicitori; f
minuni şi semne toate le ştie dinainte
şi ce se'ntâmplă'n vremuri şi'n sutele de ani.
3Rg 10
CAPITOLUL 10
Regina de Saba vine la Solomon; bogăţiile acestuia.
1Iar regina de Saba a, auzind de numele lui Solomon şi de numele Domnului, a venit să-l pună pe Solomon la încercare prin cuvinte cu subînţelesuri b.
2Şi a venit în Ierusalim cu foarte mare slavă şi cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur şi pietre scumpe; şi a intrat la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.
3Iar Solomon i-a dat răspunsuri la toate întrebările ei; n'a fost întrebare peste care regele să treacă şi la care să nu dea răspuns.
4Regina de Saba a văzut atunci toată înţelepciunea lui Solomon, casa pe care el o zidise,
5şi mâncărurile lui Solomon şi locuinţa slugilor lui şi rânduiala servilor săi şi îmbrăcămintea lui şi pe paharnicii săi şi arderea-de-tot pe care el o aducea în casa Domnului; şi a rămas pe de-a'ntregul uimită.
6Şi a zis către regele Solomon: „Adevărat este tot ceea ce eu am auzit în ţara mea despre tine şi despre înţelepciunea ta.
7Şi nu i-am crezut pe cei ce-mi povesteau, până când eu am venit şi până când ochii mei au văzut; şi, iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai întrecut în bunătate tot ceea ce mi s'a spus în ţara mea.
8Fericite sunt femeile tale, fericite sunt slugile care-ţi stau pururea înainte, cei ce aud întreaga ta înţelepciune.
9Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul tău, Cel ce a binevoit întru tine, ca să te aşeze pe tronul lui Israel; că i-a bineplăcut Domnului să-i întărească pe fiii lui Israel în veci şi te-a aşezat pe tine rege peste ei, ca să faci judecată dreaptă în pricinile lor“.
10Şi i-a dat lui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre scumpe; după acele mirodenii n'au mai venit altele care să fie mai îmbelşugate decât cele pe care regina de Saba i le-a dăruit lui Solomon.
11(Flota lui Hiram, cea care aducea aurul din Ofir, a adus foarte multă lemnărie cioplită c şi pietre preţioase.
12Din lemnele acelea cioplite i-a făcut regele proptele casei Domnului şi casei domneşti; de asemenea, chitare şi harpe pentru cântăreţi; lemne cioplite ca acelea n'au mai venit în ţară şi nici că s'au mai văzut undeva până'n ziua de azi).
13Iar regele Solomon i-a dat reginei de Saba tot ceea ce ea a dorit, orice a cerut, pe deasupra a tot ceea ce regele Solomon i-a dat la alegerea lui; iar ea s'a întors şi a venit în ţara ei, ea şi toţi servii săi.
14Greutatea aurului care-i venea lui Solomon într'un singur an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur d,
15în afară de dările supuşilor şi ale negustorilor de mărfuri şi ale tuturor regilor de dincolo e şi ale guvernatorilor ţării.
16Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi de aur ciocănit; pe fiecare scut erau trei sute de sicli de aur f;
17de asemenea, trei sute de scuturi de aur ciocănit, pe fiecare scut fiind câte trei mine de aur g; şi le-a pus regele în Casa Pădurii Libanului.
18Regele Solomon a făcut şi un mare tron de fildeş şi l-a ferecat cu aur lămurit. h
19Tronul avea şase trepte; pe spatele tronului erau săpături cu viţei; de-o parte şi de alta a locului de şedere avea rezemători pe care şedeau doi lei;
20iar alţi doisprezece lei şedeau pe cele şase trepte, de-o parte şi de alta. Aşa ceva nu s'a mai făcut în nici un alt regat.
21Şi toate vasele făcute de Solomon erau de aur; cele de spălat erau de aur; toate vasele din Casa Pădurii Libanului erau de aur curat; de argint nu erau, căci argintul nu era luat în seamă în zilele lui Solomon.
22Căci Solomon avea pe mare o flotă de Tarsis împreună cu flota lui Hiram; la fiecare trei ani îi veneau regelui de la Tarsis corăbii încărcate cu aur, argint i, lemn cioplit şi lemn lucrat.
23Solomon i-a întrecut pe toţi regii pământului în bogăţie şi în înţelepciune.
24 Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon, ca să-i audă înţelepciunea pe care Domnul i-o pusese în inimă.
25Şi fiecare îşi aducea darurile lui: vase de aur şi îmbrăcăminte şi miruri şi mirodenii şi cai şi catâri, câte un rând în fiecare an.
26Avea Solomon patru mii de iepe pentru carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde-şi avea carele, precum şi pe lângă rege, în Ierusalim. El era domn peste toţi regii, de la Râu j până la ţara Filistenilor şi la hotarele Egiptului.
27El a făcut ca aurul şi argintul să fie [tot atât de preţuit] în Ierusalim ca şi pietrele, iar cedrii i-a făcut, prin mulţimea lor, să fie ca duzii în câmpie.
28Caii i se aduceau lui Solomon din Egipt şi din Coa k; negustorii regelui îi luau din Coa pe bani.
29Un car era adus din Egipt cu şase sute de sicli de argint; un cal, cu o sută cincizeci de sicli de argint; tot astfel veneau pe mare pentru toţi regii Heteilor şi pentru regii Siriei.