Sir 46:20
Şi chiar după ce a adormit, el încă a mai profeţit
 şi i-a prevestit regelui sfârşitul;
 din pământ şi-a ridicat glasul să profeţească,
 să şteargă nedreptatea poporului.
1Rg 28
Saul la vrăjitoarea din Endor
1În zilele acelea s'au adunat Filistenii cu oştile lor ca să se bată cu Israel. Atunci a zis Achiş către David: „Să ştii negreşit că vei merge cu mine să te baţi, tu şi oamenii tăi“.
2Iar David a zis către Achiş: „Aşa vei afla acum ce va face robul tău“... a Atunci Achiş a zis către David: „Aşa că te voi face mai-mare peste paza mea de corp b pe toată durata războiului“.
3Samuel însă murise, şi tot Israelul l-a plâns; şi l-au îngropat în Rama, cetatea sa. Saul îi izgonise din ţară pe cei ce cheamă morţii c şi pe ghicitori.
4Filistenii s'au adunat şi au venit şi şi-au aşezat tabăra la Şunem. Iar Saul şi i-a adunat pe toţi ostaşii lui Israel şi şi-a aşezat tabăra la Ghelboa.
5Saul a văzut tabăra Filistenilor şi s'a înfricoşat; tare i s'a tulburat inima.
6Atunci Saul l-a întrebat pe Domnul, dar Domnul nu i-a răspuns prin vise, nici prin arătări d şi nici prin profeţi.
7Şi a zis Saul către slujitorii săi: „Căutaţi-mi o femeie care cheamă morţii, iar eu mă voi duce la ea şi o voi întreba“. Iar slujitorii i-au zis: „Iată, în Endor e se află o femeie care cheamă morţii“.
8Atunci Saul şi-a schimbat înfăţişarea şi s'a îmbrăcat în alte haine şi s'a dus, însoţit de doi bărbaţi, şi a ajuns la femeie noaptea şi i-a zis: „Te rog, ghiceşte-mi prin grăirea cu morţii şi scoală-mi pe cine îţi voi spune eu!“
9Şi a zis femeia: „Iată, tu ştii ce a făcut Saul, cum a stârpit el din ţară pe cei ce cheamă morţii şi pe vrăjitori; şi atunci, de ce-i întinzi tu sufletului meu un laţ ca să-l nimiceşti?“
10Atunci Saul i s'a jurat pe Domnul, zicând: „Viu este Domnul, dacă vei avea tu de suferit ceva rău din această pricină!“
11Şi femeia i-a zis lui Saul: „Pe cine să ţi-l scol?“ Iar el a zis: „Să mi-l scoli pe Samuel“.
12Şi femeia l-a văzut pe Samuel şi a strigat cu glas mare. Şi a zis femeia către Saul: „De ce m'ai înşelat? că tu eşti Saul!...“.
13Atunci regele i-a zis: „Nu te teme; spune pe cine ai văzut!“ Iar femeia i-a zis: „Am văzut dumnezei sculându-se din pământ“ f.
14Iar el i-a zis: „Ce-ai văzut?“ Ea i-a răspuns: „Un bărbat ridicându-se drept din pământ, îmbrăcat în mantă“. Atunci Saul a ştiut că acesta era Samuel şi s'a aruncat cu faţa la pământ şi i s'a închinat.
15Iar Samuel a zis: „De ce m'ai tulburat, aşa ca eu să mă ridic?“ g Şi Saul a zis: „Sunt foarte necăjit, căci Filistenii se războiesc împotriva mea, iar Dumnezeu S'a îndepărtat de mine şi nu m'a mai ascultat - nici prin mâna profeţilor şi nici prin vise; iar acum te-am chemat pe tine, ca să-mi arăţi ce să fac“.
16Şi a zis Samuel: „De ce mă întrebi tu pe mine, de vreme ce Dumnezeu S'a îndepărtat de tine şi a trecut de partea aproapelui tău?
17Domnul ţi-a făcut aşa cum a grăit prin mine; Domnul îţi va lua regatul din mână şi i-l va da aproapelui tău David,
18pentru că tu n'ai ascultat de glasul Domnului şi nu ai dus până la capăt aprinderea mâniei Lui împotriva lui Amalec; de aceea ţi-a făcut Domnul acestea astăzi.
19Domnul îl va da pe Israel – cu tine cu tot – în mâinile Filistenilor; tu şi fiii tăi veţi cădea mâine, iar oastea lui Israel o va da Domnul în mâinile Filistenilor“.
20Atunci Saul, cât era de lung, a căzut deodată la pământ şi foarte s'a înfricoşat de cuvintele lui Samuel. Şi nu mai era în el nici o putere, căci nu mâncase pâine în toată ziua aceea şi'n toată noaptea.
21Iar femeia a intrat la Saul şi l-a văzut şi foarte s'a tulburat şi i-a zis: „Iată, roaba ta a ascultat de cuvântul tău şi viaţa mi-am pus-o în mâinile tale şi m'am supus cuvintelor pe care mi le-ai grăit.
22Aşadar, acum ascultă şi tu de cuvântul roabei tale: eu îţi voi pune înainte o bucată de pâine, iar tu mănâncă, pentru ca să prinzi putere, că eşti călător“.
23Dar el n'a vrut să mănânce, aşa că slujitorii săi şi femeia l-au silit, iar el a ascultat de cuvântul lor şi s'a ridicat şi a şezut pe scaun.
24Femeia aceea avea acasă o junincă îngrăşată; şi a înjunghiat-o grabnic şi a luat făină şi a frământat-o şi a copt azimă.
25Şi a pus [mâncarea] în faţa lui Saul şi a slujitorilor săi, iar ei au mâncat. Apoi s'au ridicat şi, în chiar noaptea aceea, s'au dus.