Sir 09:14
Atât cât poţi, cercetează-ţi aproapele
 şi sfătuieşte-te cu înţelepţii.
2Rg 15
CAPITOLUL 15
Răscoala lui Abesalom. Fuga lui David. David şi Huşai.
1Şi a fost că, după aceasta, Abesalom şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care-i mergeau înainte.
2Abesalom se scula dis-de-dimineaţă şi stătea pe marginea drumului de la poartă. Şi când venea cineva la rege să se judece pentru vreo pricină, Abesalom striga spre el, zicându-i: „Din care cetate eşti tu?“ Iar omul îi răspundea: „Robul tău este din cutare trib al lui Israel“.
3Iar Abesalom îi zicea: „Iată, pricina ta este bună şi dreaptă, dar la rege tu nu ai pe nimeni care să te asculte“.
4Şi mai zicea Abesalom: „O, dacă m'ar pune cineva pe mine judecător în ţara asta, atunci orice om care ar avea o neînţelegere sau o pricină ar veni la mine, iar eu i-aş face dreptate“.
5Şi dacă se apropia cineva să i se plece înainte, el îşi întindea mâna şi-l îmbrăţişa şi-l săruta.
6Aşa făcea Abesalom cu fiecare israelit care venea la rege pentru judecată şi aşa a intrat Abesalom la inima Israeliţilor.
7Şi a fost că după patruzeci de ani de domnie a lui David, a zis Abesalom către tatăl său: „Mă duc la Hebron ca să plinesc o făgăduinţă pe care i-am făcut-o Domnului a.
8Fiindcă eu, robul tău, la vremea când trăiam la Gheşur, în Siria, am făcut această făgăduinţă: Dacă într'adevăr Domnul mă va întoarce în Ierusalim, atunci Îl voi sluji pe Domnul.“
9Iar regele i-a zis: „Mergi în pace!“ Iar el s'a ridicat şi s'a dus la Hebron.
10Atunci Abesalom şi-a trimis oameni de încredere b la toate triburile lui Israel, zicând: „Când veţi auzi sunet de corn, atunci să ziceţi: Abesalom a devenit rege în Hebron“.
11Cu Abesalom se aflau două sute de bărbaţi din Ierusalim, anume aleşi; dar ei, în simplitatea lor, mergeau şi nu ştiau nimic.
12Şi'n timp ce aducea jertfele, Abesalom a trimis şi l-a chemat pe Ahitofel Ghilonitul, sfetnicul lui David, din cetatea lui, adică din Ghilo; şi s-a făcut o puternică punere la cale: de partea lui Abesalom curgea popor din ce în ce mai numeros.
13Atunci a venit un vestitor la David, zicând: „Inima oamenilor lui Israel s'a pornit spre Abesalom“.
14Iar David le-a zis tuturor slujitorilor ce se aflau cu el în Ierusalim: „Sculaţi-vă, şi să fugim, căci nu vom scăpa de Abesalom! Grăbiţi-vă să plecăm, ca să nu se grăbească el şi să ne prindă şi să ne facă rău şi să lovească cetatea cu ascuţişul săbiei!“
15Iar slujitorii regelui au zis către rege: „În tot ceea ce alege stăpânul nostru, iată, noi suntem servii tăi!“
16Atunci regele şi toată casa lui au ieşit, mergând pe jos. Dar regele a lăsat zece din ţiitoarele lui să ţină casa.
17Şi au plecat regele şi toţi slujitorii săi, mergând pe jos, şi s'au oprit departe de casă.
18Şi toţi slujitorii săi i s'au alăturat; şi toţi Cheretienii şi toţi Peletienii şi toţi Gateenii, ca la şase sute de oameni, care veniseră pe jos din Gat, mergeau înaintea regelui.
19Iar regele a zis către Itai din Gat c: „De ce mergi şi tu cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele d, căci tu eşti străin, ca unul ce ai plecat din locul tău şi te-ai aşezat aici.
20De vreme ce doar ieri ai venit, te voi face eu astăzi să mergi cu noi? e Eu merg unde merg, dar tu întoarce-te, şi cu tine întoarce-i şi pe fraţii tăi, iar Domnul va face cu tine milă şi adevăr“.
21Iar Itai i-a răspuns regelui, zicând: „Viu este Domnul, şi viu e stăpânul meu, regele: Oriunde va fi stăpânul meu, regele, fie în moarte, fie în viaţă, acolo va fi şi robul tău!“
22Atunci regele a zis către Itai: „Vino şi mergi cu mine!“ Aşa că Itai Gateeanul a mers cu regele, precum şi toţi slujitorii şi toată mulţimea care era cu el.
23Şi toată ţara plângea cu glas mare. Şi tot poporul se îndrepta spre pârâul Cedrilor f. Şi a trecut regele pârâul Cedrilor; şi întregul popor, laolaltă cu regele, mergea pe calea ce duce în pustie.
24Şi, iată, era acolo şi Ţadoc, şi toţi leviţii împreună cu el, care duceau din Betar chivotul legământului Domnului; şi au oprit acolo chivotul legământului lui Dumnezeu, iar Abiatar a stat în picioare până ce întregul popor a ieşit din cetate.
25Iar regele a zis către Ţadoc: „Întoarce chivotul lui Dumnezeu în cetate; dacă eu voi afla bunăvoinţă în ochii Domnului, Domnul mă va întoarce şi mi-l va arăta, pe el şi frumuseţea lui;
26dar dacă-mi va zice: – Nu te vreau!, iată, eu sunt aici, iar El va face cu mine aşa cum va crede de cuviinţă“.
27Şi a mai zis regele către preotul Ţadoc: „Iată, întoarceţi-vă cu pace în cetate: tu şi Ahimaaţ, fiul tău, şi Ionatan, fiul lui Abiatar, amândoi fiii voştri.
28Iată, eu voi rămâne în laturile pustiei până ce din partea voastră vor veni soli să-mi vestească“.
29Aşa că Ţadoc şi Abiatar au dus chivotul Domnului înapoi în Ierusalim, unde a şi rămas.
30Iar David se urca pe suişul Muntelui Măslinilor; se urca plângând şi cu capul acoperit; şi mergea desculţ; şi tot poporul care se afla cu el, fiecare cu capul acoperit, mergea urcându-se şi plângând.
31Şi i s'a spus lui David: „Ahitofel este printre cei ce şi-au dat mâna cu Abesalom“. Iar David a zis: „Doamne, Dumnezeul meu, risipeşte sfatul lui Ahitofel!“
32Şi dacă David a ajuns în vârf, acolo I s'a închinat lui Dumnezeu. Şi, iată, în faţa lui a ieşit Huşai Archianul, prietenul său cel mai bun, avându-şi haina sfâşiată şi cenuşă pe cap.
33Şi i-a zis David: „Dacă vei merge cu mine, îmi vei fi povară;
34dar de te vei întoarce în cetate şi-i vei zice lui Abesalom: – Fraţii tăi au trecut; după mine a trecut regele; şi acum, o, rege, eu sunt robul tău: îngăduie-mi să trăiesc! Atunci – şi până mai acum – am fost servul tatălui tău; acum însă sunt robul tău!... Atunci vei risipi uneltirea lui Ahitofel.
35Şi, iată, acolo sunt cu tine preoţii Ţadoc şi Abiatar; şi va fi că fiece cuvânt pe care-l vei auzi în casa regelui îl vei spune preoţilor Ţadoc şi Abiatar.
36Şi, iată, acolo sunt cu ei şi cei doi fii ai lor: Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, şi Ionatan, fiul lui Abiatar; prin ei îmi veţi trimite fiece cuvânt pe care-l vei auzi“.
37Atunci Huşai, prietenul lui David, a intrat în cetate; tot atunci intra şi Abesalom în Ierusalim.