Ps 091:05
Cât de mari sunt lucrurile Tale, Doamne,
cât de adânci sunt gândurile Tale!:

Ps 103
PSALMUL 103
Al lui David.
1Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul!
Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte!
În mărturisire a şi'n mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Tu,
2Cel ce Te îmbraci cu lumina precum cu o mantie,
Cel ce întinzi cerul ca pe un cort
3şi-i acoperi cu ape înălţimile b
şi norii îi pui să-i facă urcuşul.

Cel ce umblă c pe aripile vânturilor;
4Cel ce-i face pe îngerii Săi duhuri d
şi pară de foc pe slujitorii Săi;
5Cel ce a întemeiat pământul pe temeinicia lui e,
că'n veacul veacului el nu se va abate f.
6Adâncul ca o mantie Îi este'mbrăcămintea,
peste munţi vor sta ape;
7de certarea Ta vor fugi,
de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.
8Munţi se urcă şi văi se coboară
acolo'n locul unde le-ai întemeiat;
9hotar ai pus pe care nu-l vor trece
şi nici se vor întoarce să acopere pământul.

10El în văi trimite izvoare,
ape vor trece prin mijlocul munţilor;
11din ele se vor adăpa toate fiarele câmpului,
asinii sălbatici setea îşi vor potoli;
12păsările cerului se vor sălăşlui deasupră-le,
din mijlocul stâncilor vor da glas.

13Cel ce munţii îi adapă din înălţimile Sale g,
din roada lucrurilor Tale se va sătura pământul.
14Cel ce face să răsară iarbă pentru vite
şi verdeaţă spre slujirea h oamenilor,
ca să scoată pâine din pământ,
15şi vinul ce veseleşte inima omului;
să-i facă faţa veselă cu untdelemn
şi cu pâinea care'ntăreşte inima omului.
16Sătura-se-vor copacii câmpului,
cedrii Libanului pe care Tu i-ai sădit;
17în ei îşi vor face păsările i cuib,
locaşul cocostârcului fiind deasupra lor j.
18Munţii cei înalţi scăpare pentru cerbi,
iar pentru iepuri, stâncile.

19El a făcut luna spre măsurarea vremilor;
soarele şi-a cunoscut apusul său,
20pus-ai întuneric şi s'a făcut noapte
când toate fiarele pădurii vor ieşi k;
21pui de lei răcnind să-şi prindă prada
şi de la Dumnezeu să-şi ceară demâncarea.
22Dar soarele a răsărit şi ei s'au adunat
şi în culcuşurile lor s'or odihni l;
23iar omul va ieşi la lucrul său
şi la lucrarea sa până seara.

24Cât de mărite sunt lucrurile Tale, Doamne,
pe toate'ntru înţelepciune le-ai făcut;
umplutu-s'a pământul de zidirea m Ta.
25Marea aceasta este mare şi largă;
acolo'n ea se află târâtoare nenumărate,
vietăţi mici de-a valma cu cele mari;
26acolo pe ea străbat corăbii;
acolo-i balaurul acesta pe care l-ai zidit să-Ţi faci din el o joacă n.

27Toate de la Tine aşteaptă
să le dai hrană la vreme potrivită;
28dacă le-o vei da, o vor aduna;
dacă mâna Tu Ţi-o vei deschide,
toate se vor umple de bunătate;
29dacă Tu Îţi vei întoarce faţa, ele se vor tulbura;
dacă Tu le vei lua duhul, ele se vor sfârşi
şi în ţărâna lor se vor întoarce;
30iar dacă Duhul Tău Îl vei trimite, ele se vor zidi o
şi faţa pământului o vei înnoi p.

31Fie slava Domnului în veci;
veseli-Se-va Domnul de lucrurile Sale;
32Cel ce caută spre pământ şi-l face să tremure,
Cel ce munţii îi atinge şi ei fumegă.
33Cânta-voi Domnului de-a lungul vieţii mele,
cânta-voi Dumnezeului meu până ce voi fi q.
34Dulci să-I fie Lui cuvintele mele,
iar eu mă voi veseli'ntru Domnul.
35Să piară păcătoşii de pe pământ
şi cei fără de lege, ca nicicum să mai fie!
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul!