„gândul lăuntric“ încearcă să-l traducă pe enthýmios = „ceea ce pui la inimă“, rudă cu verbul enthyméomai = „a reflecta“, „a întreţine un gând“, ambele fiind contrase din enthymós = „în suflet“, „în inimă“, „în inteligenţă“. Dumnezeu poate fi lăudat şi fără cuvinte sau gesturi, numai în forul interior al omului, în stricta sa intimitate (de pildă ca la Arghezi: „Rugăciunea mea e gândul“; „ruga mea e fără cuvinte“).