Pr 31:04
Pe toate fă-le cu socotinţă,
cu socotinţă să bei vin.
Cei puternici sunt puşi pe mânie,
aşadar, să nu bea vin,
Sir 31
CAPITOLUL 31
Despre bogăţie şi sărăcie. Cum să te porţi la petreceri. Vinul: binefaceri şi primejdii.
1
Nesomnul pricinuit de bogăţie topeşte trupul
 şi grijile aduse de ea îndepărtează odihna.
2
Grijile nesomnului nu-l lasă pe om să aţipească,
 o boală grea alungă somnul.
3
Bogatul se trudeşte să strângă bunuri
 şi, când se opreşte, e sătul de desfătări;
4
săracul se trudeşte să-şi ducă traiul
 şi, când se opreşte, e tot nevoiaş.
5
Cel ce iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit a
 şi cel ce umblă după pradă o va avea în gât.
6
Mulţi s'au ruinat din pricina aurului
 şi au văzut moartea cu ochii;
7
capcană le e celor ce se dau în vânt după el,
 în care tot nebunul se prinde.
8
Ferice de bogatul aflat fără pată
 şi care nu aleargă după aur.
9
Cine e acesta, pe care să-l numim fericit?
 că minunate lucruri a făcut întru poporul său.
10
Cine a trecut prin această încercare şi a rămas desăvârşit?
 aceasta-i va fi spre laudă.
Cine a putut să greşească şi nu a greşit,
 ori să facă răul şi nu l-a făcut?:
11
Bunurile lui vor deveni statornice
 şi adunarea îi va povesti milosteniile.
12
Când ai un scaun la o masă pe cinste,
 nu-ţi deschide gura s'o lauzi
 şi să nu zici: „Ce de bunătăţi!...“. b
13
Adu-ţi aminte că nu e bine să ai ochiul lacom
 (ce s'a făcut mai rău decât ochiul?:
 pentru te-miri-ce, plânge!);
14
Nu'ntinde mâna acolo unde se uită el
 şi nu te repezi odată cu el în farfurie.
15
Judecă-ţi aproapele după tine însuţi
 şi'n tot ceea ce faci, gândeşte!
16
Ca om bine crescut, mănâncă ce ţi se pune dinainte;
 nu clefăi, ca să nu devii dezgustător.
17
Ca un bine crescut, opreşte-te primul
 şi nu fi nesăţios, ca să nu faci sminteală,
18
iar dacă eşti la masă cu mai mulţi
 nu-ţi întinde mâna înaintea altora.
19
Cât de puţin îi trebuie unui om bine crescut!;
 şi'n aşternutul său nu râgâie.
20
La stomac cumpătat, somn sănătos;
 te scoli de dimineaţă şi te simţi bine;
pe când la omul nesăţios: nesomn, vărsături
 şi dureri de maţe.
21
Dacă cineva te-a silit să mănânci,
 ridică-te, du-te şi varsă şi te vei simţi uşurat. c
22
Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui
 şi mai pe urmă îmi vei înţelege cuvintele;
în tot ce faci, arată-te cumpătat d
 şi nici o boală nu va da peste tine.
23
O gazdă pe cinste îşi aude mare cinstire,
 iar lauda mărinimiei sale e vrednică de crezare;
24
dar o gazdă zgârcită stârneşte murmure'n cetate,
 iar spusele despre zgârcenia ei sunt toate la locul lor.
25
Cu vinul n'o face pe viteazul,
 căci vinul pe mulţi i-a nimicit.
26
Cuptorul încearcă oţelul călit,
 aşa şi vinul încearcă inimile într'o încăierare de apucaţi.
27
Pentru om, vinul e însăşi viaţa
 dacă-l bei cu cumpătare.
Fără vin, ce fel de viaţă duci?,
 că e făcut spre veselia oamenilor.
28
Bucurie inimii, veselie sufletului,
 iată ce este vinul dacă-l bei la timp şi cu măsură.
29
Amărăciune sufletului, iată ce e vinul băut peste măsură
 fie din poftă, fie călcând greşit.
30
Beţia îl întărâtă pe prost până la arţag,
 slăbeşte tăria şi deschide răni.
31
La un ospăţ cu vin nu-ţi mustra aproapele
 şi nu-l dispreţui în veselia lui,
nu-i spune vorbe care să-l supere
 şi să nu-l sâcâi cerându-i ceva.