Pr 10:01
Fiul înţelept îşi înveseleşte tatăl,
iar fiul nebun îşi întristează mama.
Pr 23
CAPITOLUL 23
Despre mâncare şi băutură.
1Dacă stai să mănânci la masa cuiva mare,
ia seama bine la cele ce ţi se pun dinainte
2şi încetineşte-ţi mâna,
ştiind că s'ar cuveni ca şi tu să găteşti ceva la fel;
3iar dacă eşti chiar fără saţ, nu pofti la bucatele lui,
căci acestea se ţin de o viaţă falsă.
4Dacă tu eşti sărac, nu te măsura cu cel bogat,
ci reţine-te în propria ta cugetare.
5Dacă-ţi aţinteşti ochiul asupră-i, el se va face nevăzut,
căci aripi ca ale unui vultur i s'au gătit
şi el se întoarce la casa stăpânului său.
6Să nu cinezi cu omul invidios,
nici să pofteşti la bucatele lui;
7că el aşa mănâncă şi bea
ca şi cum cineva ar înghiţi păr;
8nici să-l aduci la tine şi nici să mănânci cu el bucăţica ta de pâine,
căci el o va vărsa şi va spurca vasele tale cele bune.
9La urechea celui fără minte nu spune nimic,
ca nu cumva, de câte ori îi vine, să-şi râdă de cuvintele tale înţelepte.
10Să nu muţi din locul lor vechile pietre de hotar,
iar în agoniseala orfanilor să nu intri;
11fiindcă Cel ce-i mântuieşte pe ei, Domnul, este tare
şi El va judeca pricina lor cu tine.
12Dă-ţi inima la învăţătură
şi pregăteşte-ţi auzul pentru cuvintele priceperii.
13Nu te împiedica să cerţi un copil;
că dacă-l vei bate cu nuiaua, nu va muri;
14că tu îl vei bate cu nuiaua,
dar îi vei scăpa sufletul de la moarte.
15Fiule, dacă inima ta e înţeleaptă,
şi inima mea o vei înveseli
16şi buzele tale vor sta de vorbă cu buzele mele –
dacă vor fi drepte.
17Inima ta să nu-i pizmuiască pe păcătoşi,
ci'n toată vremea fii în frica Domnului.
18Că dacă vei păzi aceste lucruri, vei avea urmaşi
şi nădejdea ta va rămâne statornică.
19Ascultă, fiule, şi fii înţelept
şi cugetele inimii tale le îndreaptă.
20Nu fi beţiv,
nici să te'ntinzi la sfătoşenii şi la cumpărături de cărnuri;
21că tot beţivul şi destrăbălatul vor sărăci
şi tot leneşul va pune pe el haine cârpite şi zdrenţe.
22Fiule, ascultă-l pe tatăl tău, cel care ţi-a dat naştere,
şi nu te sfii de maică-ta pentru aceea că a îmbătrânit.
23Agoniseşte-ţi adevărul
şi nu vinde înţelepciunea, învăţătura şi ştiinţa. a
24Un tată drept împarte hrană bună,
iar sufletul său se veseleşte de fiul înţelept.
25Veselească-se tatăl tău şi mama ta de tine
şi să se bucure aceea care te-a născut.
26Fiule, inima ta dă-mi-o mie,
iar ochii tăi să vegheze asupra căilor mele.
27Că o casă străină e un vas plin de găuri,
iar o fântână străină e fântână strâmtă.
28Că un lucru ca acesta degrab va pieri
şi tot nelegiuitul se va stinge.
29La cine e vai? la cine e gâlceavă? la cine sunt certurile?
la cine sunt tulburările şi sfezile?
la cine sunt oase rupte fără pricină?
la cine sunt ochii urduroşi?
30Oare nu la aceia care se'ntind la vin?
oare nu la aceia care stau la pândă pe unde se fac petreceri?

Nu vă îmbătaţi cu vin, ci staţi de vorbă cu oameni drepţi,
în plimbări deschise staţi de vorbă cu ei.
31Că dacă-ţi vei ţine ochii pe ulcele şi pahare,
pe urmă vei umbla mai gol decât un pisălog,
32iar mai pe urmă te vei zvârcoli ca un muşcat de şarpe
şi ca unul prin care curge venin de viperă cu corn.
33Oriunde ochii tăi vor vedea o [femeie] străină,
atunci gura ta va vorbi pe'ntortocheate
34şi vei zăcea ca'n mijlocul mării
şi ca un cârmaci învăluit de furtună.
35Şi vei zice: – M'au bătut şi nu m'a durut,
şi-au râs de mine şi n'am ştiut.
Când oare se va face ziuă, ca să mă pot duce
şi să-i caut pe cei cu care pot merge'mpreună?