Grecescul epifylízo înseamnă „a culege struguri“. Substantivul înrudit, epifyllís: struguraşul anume lăsat necules, pe viţă, spre a deveni stafidă. Imaginea: Pe viţa sufletului, ochii sunt nişte struguraşi întârziaţi, secaţi de lacrimi, ca nişte stafide.