Nm 14:02
Fiii lui Israel, toţi, au cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron, şi'ntreaga obşte le-a zis: „Mai bine-am fi murit noi în pământul Egiptului sau am muri în pustiul acesta!
Nm 16
CAPITOLUL 16
Răzvrătirea lui Core, Datan şi Abiron.
1Atunci Core, fiul lui Iţhar, fiul lui Cahat, fiul lui Levi, împreună cu Datan şi cu Abiron, fiii lui Eliab, şi împreună cu On, fiul lui Felet, din seminţia lui Ruben, s'au vorbit între ei
2şi s'au ridicat împotriva lui Moise împreună cu două sute cincizeci de bărbaţi dintre fiii lui Israel, capi ai adunării, aleşi ai sfatului, oameni de seamă.
3Adunându-se aceştia, împotriva lui Moise şi Aaron, le-au zis: „Destul cu voi! De vreme ce'ntreaga obşte, de vreme ce toţi sunt sfinţi şi Domnul este'ntru ei, de ce vă urcaţi voi deasupra adunării Domnului? a
4Auzind acestea, Moise a căzut cu faţa la pământ
5şi a grăit către Core şi către toată ceata lui, zicând: „Dumnezeu este Cel ce-a socotit şi Cel ce-a cunoscut pe cei ce sunt ai Lui şi pe cei ce sunt sfinţi, El este Cel ce şi I-a apropiat; iar pe cei ce nu i-a ales să fie ai Săi, pe aceia nu şi I-a apropiat.
6Iată ce să faceţi: Core şi toată ceata lui, luaţi-vă cădelniţe,
7iar mâine să puneţi în ele foc şi să vărsaţi în ele tămâie'n faţa Domnului: omul pe care-l va alege Domnul, acela va fi sfânt. Acum ajunge, fii ai lui Levi!“
8Şi a zis Moise către Core: „Ascultaţi voi la mine, fii ai lui Levi:
9Este oare prea puţin pentru voi că Dumnezeul lui Israel v'a osebit din obştea lui Israel şi v'a apropiat de Sine pentru ca voi să faceţi slujbele în cortul Domnului şi pentru ca voi să staţi înaintea adunării Domnului spre a-i sluji?
10El te-a apropiat pe tine, şi'mpreună cu tine pe toţi fraţii tăi, fiii lui Levi, iar voi încă mai vreţi şi preoţie?
11Ei bine, împotriva lui Dumnezeu v'aţi adunat b, tu şi toată ceata ta! Şi ce este Aaron să cârtiţi împotrivă-i?“
12Atunci a trimis Moise să-i cheme pe Datan şi pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei însă au zis: „Nu ne vom duce!
13Oare puţin lucru e că ne-ai ridicat din ţara'n care curge lapte şi miere ca să ne omori în pustie? mai vrei să fii şi stăpân peste noi?
14Dusu-ne-ai tu oare'n ţara unde curge lapte şi miere şi datu-ne-ai tu oare moştenire de holde şi vii? Vrei s'arunci cu praf în ochii acestor oameni? Nu mergem!“
15Şi s'a mâniat Moise foarte şi a zis către Domnul: „Nu căuta spre jertfa lor! Eu n'am poftit nimic din ceea ce-i al lor şi pe nimeni din ei n'am asuprit“.
16Apoi a zis Moise către Core: „Sfinţeşte-ţi ceata, iar mâine să fiţi gata'n faţa Domnului: tu cu ai tăi, şi Aaron.
17Luaţi-vă fiecare cădelniţe, puneţi în ele tămâie şi aduceţi-vă fiecare cădelniţa'n faţa Domnului, două sute cincizeci de cădelniţe. Tu şi Aaron, fiecare cu cădelniţa sa“.
18Şi şi-a luat fiecare cădelniţa, au pus în ele foc şi peste el tămâie. Moise şi Aaron au stătut la intrarea cortului mărturiei,
19dar Core şi-a strâns adunarea lui c, toată'mpotriva lor la uşa cortului mărturiei. Iar slava Domnului s'a arătat la toată adunarea.
20Şi a grăit Domnul către Moise şi Aaron, zicând:
21„Osebiţi-vă din mijlocul acestei adunări: îi voi topi într'o singură clipă“.
22Iar ei au căzut cu feţele la pământ şi au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul, pentru păcatul unui singur om va fi oare peste'ntreaga obşte mânia Domnului?“
23Domnul însă i-a zis lui Moise:
24„Vorbeşte către obşte şi spune-i: - Depărtaţi-vă de'mprejurimile locuinţei lui Core, Datan şi Abiron!“
25Şi s'a sculat Moise şi s'a dus la Datan şi Abiron; şi'mpreună cu el s'au dus toţi bătrânii lui Israel.
26Şi i-a grăit adunării, zicând: „Depărtaţi-vă de corturile acestor oameni netrebnici; de nimic din ce este al lor să nu vă atingeţi, ca să nu pieriţi împreună cu ei în întregul lor păcat!“
27Iar ei s'au depărtat din preajma cortului lui Core, Datan şi Abiron; iar Datan şi Abiron ieşiseră şi stăteau la uşile corturilor lor, cu femeile, cu copiii şi cu bunurile lor.
28Zis-a Moise: „Cum că Domnul m'a trimis pe mine să fac toate lucrurile acestea şi cum că nu de la mine le fac, aşa veţi cunoaşte:
29dacă aceştia vor muri aşa cum mor toţi oamenii, şi dacă certarea lor va fi precum certarea tuturor oamenilor, atunci nu Domnul m'a trimis;
30dar dacă Domnul va lucra în chip neobişnuit, şi dacă pământu-şi va deschide gura şi-i va înghiţi, pe ei şi casele lor şi corturile lor şi tot ce e al lor, şi dacă ei de vii se vor pogorî la iad d, atunci veţi cunoaşte că oamenii aceştia L-au mâniat pe Domnul“.
31De cum a isprăvit el de spus toate lucrurile acestea, pământul li s'a crăpat acelora sub picioare
32şi s'a deschis pământul şi i-a înghiţit, pe ei şi casele lor, pe toţi oamenii de partea lui Core cu toate bunurile lor.
33De vii s'au pogorât la iad, ei cu toate ale lor, şi i-a acoperit pământul şi au pierit din mijlocul adunării.
34La strigătele lor au fugit toţi Israeliţii ce se aflau în preajma lor, zicând: „Să nu ne înghită şi pe noi pământul!“
35Foc a ieşit apoi de la Domnul şi i-a mistuit pe cei două sute cincizeci de bărbaţi care aduseseră tămâie.
36 e Şi a grăit Domnul către Moise şi către Eleazar, fiul preotului Aaron:
37„Luaţi cădelniţele cele de aramă din mijlocul celor arşi; iar focul acesta străin să-l risipiţi mai încolo, căci s'au sfinţit cădelniţele păcătoşilor acestora'ntru sufletele lor.
38Din ele să faceţi foi bătute'n ciocan pentru acoperit jertfelnicul, fiindcă ele au fost aduse înaintea Domnului şi s'au sfinţit şi semn au devenit pentru fiii lui Israel“.
39A luat deci Eleazar, fiul preotului Aaron, cădelniţele cele de aramă pe care le aduseseră cei ce-aveau să fie arşi
40şi le-a pus în foi ca acoperământ jertfelnicului, ca să-şi aducă aminte fiii lui Israel că nimeni din alt neam, care nu e din seminţia lui Aaron, să nu se apropie spre a aduce tămâiere'n faţa Domnului şi să nu fie precum Core şi ceata lui, aşa cum Domnul grăise prin Moise.
41A doua zi însă toată obştea fiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron, zicând: „Voi sunteţi cei ce aţi omorât poporul Domnului!“
42Şi a fost că'n timp ce obştea se îndrepta împotriva lui Moise şi Aaron, aceştia s'au întors către cortul mărturiei, şi iată că norul l-a acoperit şi slava Domnului s'a arătat.
43Moise şi Aaron au venit în faţa cortului mărturiei,
44iar Domnul a grăit către Moise şi Aaron, zicând:
45„Osebiţi-vă din sânul acestei adunări, că'ntr'o clipă o voi pierde“. Iar ei au căzut cu faţa la pământ.
46Şi a zis Moise către Aaron: „Ia-ţi cădelniţa, pune în ea foc de pe jertfelnic, aruncă peste el tămâie şi du-te degrab în tabără şi roagă-te pentru ei; că mânie a ieşit de la faţa Domnului şi-a'nceput să prăpădească poporul“.
47Atunci Aaron a luat aşa cum îi zisese Moise şi a alergat la obşte; şi iată că'ncepuse prăpădul în popor; şi a pus tămâia şi s'a rugat pentru popor
48şi a stat el aşa în mijlocul morţilor şi-al viilor, şi prăpădul a'ncetat.
49Iar morţii, cei ce au murit atunci în prăpădul acela, au fost paisprezece mii şapte sute de oameni, în afară de cei ce muriseră din pricina lui Core.
50Aaron s'a întors apoi lângă Moise, la intrarea cortului mărturiei: prăpădul încetase.