Ebraicul
Molech însemna rege, dar era scris în aşa fel încât vocalele anume aşezate între consoane să-i schimbe lectura şi sensul în lucru de ruşine. Septuaginta preferă să-l traducă în sensul primar: domn. Moloh era un zeu al Canaaneenilor, căruia i se sacrificau copii prin aruncarea lor în foc, ritual interzis foarte limpede în
20, 2-5. O astfel de jertfă adusă unui asemenea domn însemna o trădare a singurului Domn: Dumnezeul lui Israel.