Sensul exact al cuvântului hypopódion este acela de „scăriţă la trăsură“ sau, după caz, „scăunelul pe care cineva se urcă spre a ajunge cu mâna undeva mai sus“. Prin extensie: „aşternut“ (ca în Ps 98, 5 şi 109, 1). Aici: perniţa-scăunel din faţa unui fotoliu, pe care pot fi rezemate picioarele.