Is 60:04
Ridică-ţi ochii împrejur
şi vezi-i pe copiii tăi adunaţi;
fiii tăi toţi au venit de departe şi fiicele tale fi-vor purtate pe umeri. b
Is 33
Izbăvirea făgăduită poporului lui Dumnezeu.
1
Vai celor ce vă fac să suferiţi!; dar nimeni nu vă face suferinzi;
iar cei ce asupra voastră se poartă cu viclenie, nu cu viclenie se poartă;
cei ce se poartă cu viclenie vor fi prinşi şi părăsiţi:
ca o molie în haină, aşa vor fi sleiţi. a
2
Doamne, miluieşte-ne, că întru Tine am nădăjduit,
sămânţa celor răzvrătiţi s'a dus către pierzare,
dar mîntuirea noastră s'a făcut în vremea necazului.
3
De glasul fricii Tale s'au înspăimântat popoarele,
de frica Ta s'au risipit păgânii.
4
Iar acum, prăzile voastre – şi de la mic, şi de la mare – se vor aduna;
ca şi cum cineva ar aduna lăcuste, aşa îşi vor râde de voi.
5
Sfânt e Dumnezeu, Cel ce locuieşte în ceruri înalte;
umplutu-s'a Sionul de judecată şi de dreptate.
6
Legii vor fi predaţi, b mântuirea noastră e vistieria noastră:
în ea se află înţelepciune şi cunoaştere şi evlavie către Dumnezeu,
acestea sunt vistieriile dreptăţii.
7
Iată, acum, de frica voastră se vor teme
aceia de care voi v'aţi temut;
cei de care voi v'aţi temut vor striga din pricina voastră;
soli vor fi trimişi, plângând amar şi cerând pace.
8
Că se vor pustii căile lor,
spaima neamurilor a cunoscut sfârşit,
înţelegerea făcută cu ei s'a dus,
iar voi nicicum nu-i veţi socoti oameni. c
9
Pământul plânge, Libanul e ruşinat,
Şaronul a devenit pustiu,
Galileea va fi dezvelită, şi Carmelul.
10
Acum Mă voi scula, zice Domnul,
acum voi fi slăvit şi fi-voi înălţat.
11
Acum veţi vedea, acum veţi simţi,
zadarnică va fi tăria suflării voastre,
foc vă va mistui.
12
Şi neamurile vor fi arse ca un spin aruncat în ţarină şi ars.
13
Cei de departe vor auzi ce am făcut Eu,
iar cei de aproape Îmi vor cunoaşte puterea.
14
Nelegiuiţii din Sion au plecat,
tremur îi va apuca pe cei necredincioşi.
Cine vă va spune că foc s'a aprins?
Cine vă va spune de locul cel veşnic?
15
Cel ce umblă întru dreptate grăieşte drept,
urând fărădelegea şi nedreptatea,
ferindu-şi mâinile de mită,
astupându-şi urechile ca să nu audă judecata sângelui,
închizându-şi ochii ca să nu vadă nedreptate;
16
acesta va locui într'o peşteră înaltă de piatră tare;
pâine i se va da şi apă de băut.
17
Un Rege plin de slavă veţi vedea,
ochii voştri vor zări o ţară de departe. d
18
Sufletul vostru va cugeta frica de Domnul.
Unde sunt cărturarii? unde sunt sfetnicii?
unde este cel ce-i numără pe cei ce hrănesc
19
popoare mici şi mari?
Cui nu i-a dat el un sfat?
El nici c'a înţeles un popor cu grai adânc,
aşa ca un popor dispreţuit să nu audă,
iar cel ce aude să nu înţeleagă.
20
Iată cetatea Sionului, mântuirea noastră;
ochii voştri vor vedea Ierusalimul,
cetate bogată, corturi care nu se vor clinti,
nici se vor clinti vreodată ţăruşii cortului ei,
şi nici funiile lui se vor rupe; e
21
că mare vă este vouă numele Domnului;
loc va fi pentru voi, cu râuri şi şanţuri late şi largi;
nu pe calea aceasta vei umbla,
nici va merge pe ea corabie cu vâsle. f
22
Că mare este Dumnezeul meu; Domnul nu mă va trece cu vederea;
Domnul e judecătorul nostru, Domnul e mai-marele nostru;
Împăratul nostru este Domnul, Domnul ne va mântui.
23
Funiile tale s'au rupt, fiindcă nu aveau putere;
catargul tău s'a plecat, el nu-şi va desfăşura pânzele
şi nici că va purta un semn până ce va fi dat spre pradă;
de aceea mulţi şchiopi vor lua pradă.
24
Iar poporul care locuieşte-acolo nicicum nu va zice:
„Sunt mort de oboseală!“,
căci păcatul lor le va fi iertat. g