„dihania“ = literal: „lăţimea“; în sens retrâns: lăţimea neobişnuită a unui animal fabulos, lăbărţat. Ebr.: „Rahab“ (monstru marin în mitologia antică). Potrivit vechilor exegeţi, „dihania“ şi „balaurul“ pot fi aluzii la Faraonul Egiptului (cu hotarele lăbărţate) şi la Senaherib al Asiriei (cel plin de îngâmfare). De altfel, aceste două ultime stihuri se află în numai câteva versiuni ale LXX: Origen le pune sub asterisc.