Is 46:05
Cu cine M'aţi asemănat voi?
Vedeţi, luaţi aminte, voi, cei ce rătăciţi!
Is 40
Profeţie asupra Înaintemergătorului.
1
Alinaţi-vă, alinaţi-vă, poporul Meu!
zice Domnul. a
2
Voi, preoţi, grăiţi către inima Ierusalimului;
alinaţi-l, că umilinţa lui s'a'mplinit,
păcatele i s'au dezlegat,
că din mâna Domnului a primit
de două ori mai mult decât preţul păcatelor lui. b
3
Glasul celui ce strigă în pustie:
Gătiţi calea Domnului,
drepte faceţi cărările Dumnezeului nostru! c
4
Fiece vale se va umple
şi fiece munte şi deal se va micşora;
cele strâmbe se vor face drepte
şi căile colţuroase vor fi netede. d
5
Şi slava Domnului se va arăta
şi orice trup va vedea mântuirea lui Dumnezeu,
căci Domnul a spus-o.
6
Glasul Celui ce zice: „Strigă e!“,
iar eu am zis: „Ce voi striga?“.
„Tot ce e trup e iarbă
şi toată slava omului e ca floarea ierbii;
7
iarba s'a uscat,
floarea s'a scuturat,
8
dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac“.
9
Tu, cel ce-i binevesteşti Sionului, f
suie-te pe muntele înalt;
glasul ţi-l înalţă cu tărie,
tu cel ce-i binevesteşti Ierusalimului!;
10
înălţaţi-vă! nu vă temeţi,
spuneţi cetăţilor lui Iuda:
„Iată-L pe Dumnezeul vostru!“
Iată-L pe Domnul!
Domnul vine cu tărie,
braţul Său e plin de putere;
iată, răsplata Lui şi-o are cu El
şi lucrul Său Îi stă înainte.
11
Ca un păstor Îşi va paşte turma
şi cu braţul Său Îşi va aduna mieii,
iar pe cele îngreunate le va linişti.
12
Cine a măsurat apele cu mâna g
şi cerul cu palma
şi'ntreg pământul cu pumnul?
Cine a cântărit munţii pe cântare
şi pădurile într'o cumpănă?
13
Cine a cunoscut gândul Domnului?
şi cine I-a fost sfetnicul
care să-L înveţe?
14
sau cu cine S'a sfătuit şi L-a învăţat?
sau cine L-a învăţat pe El judecata,
sau cine I-a arătat calea înţelegerii?
sau cine I-a dat lui primul
ca să poată fi plătit în schimb h?,
15
de vreme ce neamurile toate
atârnă cât o picătură dintr'o găleată
şi cât o'nclinare de cumpănă
şi doar cât un scuipat vor atârna?
16
Libanul, el, nu e de-ajuns spre ardere,
nici vitele, cu toatele, spre ardere-de-tot;
17
şi neamurile toate ca o nimica sunt,
ca un nimic atârnă.
18
Cu cine L-aţi asemuit voi pe Domnul? i
şi cu ce asemănare L-aţi asemuit?
19
Tâmplarul oare n'a făcut un chip?
sau argintarul, după ce-a topit aurul,
nu l-a poleit şi l-a făcut asemănare?
20
Căci tâmplarul alege lemn care nu putrezeşte
şi cu înţelepciune va chibzui cum îşi va alcătui chipul
astfel ca el să nu se zdruncine.
21
Oare nu veţi cunoaşte? j
oare nu veţi auzi?
oare nu v'a spus de la'nceput?
N'aţi cunoscut voi temeliile pământului?
22
El este Cel ce-i ţine pământului rotundul;
acei ce-l locuiesc sunt ca nişte lăcuste;
El este Cel care a alcătuit cerul ca pe o cămară
şi ca pe un cort l-a'ntins să fie locuinţă;
23
Cel ce a pus principi să fie domni peste nimic
şi ca pe o nimica a făcut pământul.
24
Căci ei nu vor sădi
şi nici vor semăna
şi nici că rădăcina lor se va prinde în pământ;
El a suflat asupră-le, iar ei s'au veştejit
şi viforul îi va duce ca pe nişte uscături.
25
Acum, dar, cu cine M'aţi asemănat
pentru ca Eu să fiu înălţat? a zis Cel-Sfânt.
26
Cătaţi în sus cu ochii voştri şi vedeţi:
Cine-a făcut ca toate acestea să se vadă?:
El, Cel ce e cauza propriei Sale frumuseţi;
El pe toate le cheamă pe nume
prin slava Sa cea mare
şi prin tăria puterii Sale:
Ţie nimic nu Ţi-a rămas ascuns.
27
Oare vei zice tu, Iacobe,
ceea ce ai spus tu, Israele:
„Ascunsă mi-i calea de Dumnezeu;
Dumnezeu mi-a luat dreptatea
şi S'a îndepărtat!“?
28
Şi acum, oare n'ai cunoscut?
oare n'ai auzit?!
Dumnezeu Cel-Veşnic,
Dumnezeu, Cel ce a rânduit marginile pământului,
El nu va flămânzi şi nici va osteni
şi nimeni niciodată nu-I izvodeşte k gândul.
29
El dă întărire celor flămânzi
şi întristare celor ce nu sufăr.
30
Căci pruncii vor flămânzi
şi tinerii vor osteni
şi cei aleşi vor fi lipsiţi de vlagă;
31
dar cei ce-L aşteaptă pe Dumnezeu îşi vor împrospăta puterea;
ca vulturii se vor întraripa,
vor alerga şi nu vor osteni,
vor merge şi nu vor flămânzi.