Is 42:14
Dintotdeauna h am tăcut;
oare şi de-acum înainte voi tăcea şi voi răbda?
Am îndurat ca o femeie ce naşte;
acum dintr'o dată voi smulge şi voi usca.
Ps 49
PSALMUL 49
Un psalm al lui Asaf *.
1Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a vorbit şi a chemat pământul
de la răsăritul soarelui până la apus.
2Din Sion e bunăcuviinţa frumuseţii Sale.
Dumnezeu întru arătare va veni a,
3Dumnezeul nostru, şi nu va păstra tăcere.
Foc înaintea Lui va arde
şi vifor mare fi-va împrejuru-I.
4Chema-va cerul de sus şi pământul
ca să-l judece pe poporul Său.
5Adunaţi la El pe cuvioşii Săi,
pe cei ce I-au întărit legământul deasupra jertfelor.
6Şi cerurile vor vesti dreptatea Lui,
că judecător este Dumnezeu.
7“Ascultă, popor al Meu, şi-ţi voi grăi ţie, Israele,
şi voi aduce mărturie împotriva ta b;
Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8Nu pentru jertfele tale te voi mustra,
nu: arderile-tale-de-tot sunt pururea înaintea Mea.
9Nu voi primi viţei din casa ta
şi nici ţapi din turmele tale,
10că ale Mele sunt toate fiarele câmpului,
dobitoacele din munţi şi boii;
11Eu cunosc toate păsările cerului,
iar frumuseţea ţarinii cu Mine este.
12Dacă flămânzesc, nu ţie îţi voi spune,
că a Mea este lumea şi plinirea ei.
13Oare carne de taur voi mânca,
sau voi bea Eu sânge de ţapi?
14Jertfeşte-I lui Dumnezeu jertfă de laudă
şi plineşte-I Celui-Preaînalt făgăduinţele tale.
15Şi'n ziua necazului tău cheamă-Mă pe Mine
şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei preamări”.
16Dar păcătosului i-a zis Dumnezeu:
“De ce povesteşti tu dreptăţile Mele
şi legământul Meu îl iei în gura ta?
17Tu ai urât învăţătura,
iar cuvintele Mele le-ai aruncat înapoia ta.
18Dacă vedeai un hoţ, alergai împreună cu el,
iar cu cel desfrânat îţi puneai şi tu partea ta.
19Gura ta prisosea în răutate
şi limba ta vicleşuguri împletea.
20Şezând, tu cleveteai împotriva fratelui tău
şi împotriva fiului maicii tale puneai piatră de poticnire.
Pe acestea le-ai făcut, iar Eu am tăcut;
21tu ai gândit fărădelege, că adică Eu voi fi asemenea ţie.
Dar Eu te voi mustra, şi păcatele tale ţi le voi pune'n faţă.
22Înţelegeţi dar aceste lucruri, voi, cei ce-L uitaţi pe Dumnezeu,
ca nu cumva El să vă răpească şi să nu fie nimeni să vă scape.
23O jertfă de laudă Mă va preamări
şi acolo e calea în care-i voi arăta mântuirea lui Dumnezeu”.