Ebr.: (El este) Cel ce m'a învăluit cu laţul Său; aluzie la
18, 8, dar în sensul că nu Iov este cel ce se prinde în laţ, ci Dumnezeu i-l întinde. În textul Septuagintei Iov afirmă că Domnul i-a răvăşit mai întâi viaţa (pe dinafară şi pe dinlăuntru), pentru ca pe această ruină să-Şi înalţe El cetatea (cuvântul original,
ohýroma, e mai puternic: fortăreaţa, întăritura). E ca şi cum Iov ar fi intuit pariul pe care Dumnezeu îl făcuse cu Satan.