Verset foarte controversat de traducători, datorită faptului că Textul Masoretic prezintă următoarea redactare: „în loc ca Tu să-mi numeri astăzi paşii, / (atunci) nu vei mai ţine seama de păcatul meu“; şi, în continuare (v. 17): „pecetluită într'un sac va fi fărădelegea mea / şi Tu îmi vei albi greşala“. În acest caz, versetul ar fi o continuare a ceea ce Iov îşi îngăduie să viseze asupra unei posibile întâlniri paşnice cu Dumnezeu, la capătul căreia nu se va mai ţine seama de păcatele omului şi totul va fi iertat. Aceasta ar duce inevitabil la ceea ce s'a numit în teologie apocatastaza, adică restauraţia universală (vezi nota de la 8, 6). Textul Septuagintei nu lasă loc unor asemenea controverse: după ce fantezia lui Iov emite ipoteza unei reconcilieri dintre om şi Dumnezeu, revine cu amărăciune la realitatea prezentă.