Textual: „Chitul cel mare“. În mitologia semitică Leviatanul era un monstru marin uriaş, oarecum asemănător cu un balaur sinuos (TOB îl traduce prin „întortocheatul“), simbol al haosului care poate răsturna ordinea universului şi înghiţi soarele (legat, probabil, şi de fenomenul eclipsei). Apucat de solzi, gâdilat, el poate fi trezit şi pus să înghită lumina zilei care-l născuse pe Iov, nimicind-o.