Ios 10:01
Auzind însă Adoni-Ţedec, regele Ierusalimului, că Iosua a luat cetatea Ai şi a nimicit-o, că aşa cum făcuse cu Ierihonul şi cu regele lui, întocmai a făcut cu Aiul şi cu regele lui, şi că locuitorii Gabaonului au mers de bunăvoie la Iosua şi la Israel şi că au rămas între ei,
Sir 46
CAPITOLUL 46
Lauda părinţilor: Iosua, Caleb, Judecătorii, Samuel.
1
Viteaz în război, aşa a fost Iosua, fiul lui Navi,
 urmaşul lui Moise în menirea profetică,
 cel ce, vrednic fiind de numele său,
 mare s'a arătat spre a-i mântui pe cei aleşi a,
 spre a-i pedepsi pe vrăjmaşii răzvrătiţi,
 pentru ca Israel să intre în moştenirea sa.
2
Cât de măreţ a fost el atunci când şi-a ridicat mâinile
 şi şi-a întins sabia asupra cetăţilor!
3
Cine, mai înainte, a fost ca el?:
 căci el a purtat războaiele Domnului.
4
Oare nu prin mâna lui s'a oprit soarele
 şi o singură zi s'a făcut cât două?
5
Pe Stăpânul Cel-Preaînalt L-a chemat
 când vrăjmaşii îl strâmtorau din toate părţile,
 iar Domnul, Marele, i-a plinit dorinţa
 cu ploaie grea de grindină, cum nu s'a mai văzut;
6
el a dezlănţuit război împotriva unui neam b
 şi pe potrivnici, în chiar căderea lor, i-a nimicit,
 pentru ca neamurile să cunoască puterea armelor lui
 şi că el în faţa Domnului ducea războiul.

7
Căci el mergea urmându-L pe Domnul;
 în zilele lui Moise şi-a dovedit evlavia,
 el şi Caleb, fiul lui Iefone,
 punându-se'mpotriva gloatei
 şi'mpiedicând poporul să păcătuiască
 şi amuţind murmurele cele rele.
8
Tot ei, cei doi, au fost singurii izbăviţi
 din şase sute de mii de pedestraşi,
 ca să poată intra în moştenire,
 în ţara unde curge lapte şi miere.
9
Domnul i-a dat tărie lui Caleb
 – şi i-a rămas până la bătrâneţe –
 să se aburce pe înălţimile ţării
 pe care urmaşii săi aveau s'o ţină'n moştenire,
10
aşa ca toţi fiii lui Israel să vadă
 cât e de bine să-L urmezi pe Domnul.

11
Iar judecătorii, fiecare pe numele lui,
 a căror inimă nu s'a desfrânat c
 şi care nu s'au întors de la Domnul,
 fie-le amintirea întru binecuvântare!
12
Înflorească-le oasele de unde sunt,
 numele lor să se înnoiască
 în fiii acestor oameni străluciţi!

13
Samuel a fost iubit de Domnul său;
 profet al Domnului, el a întemeiat regalitatea
 şi a uns cârmuitori peste poporul său.
14
Următor al legii Domnului, a judecat adunarea d,
 iar Domnul l-a cercetat pe Iacob.
15
Credincioşia sa l-a arătat profet adevărat
 şi cuvântul său l-a dovedit credincios în vedenii.
16
El L-a chemat pe Domnul-Cel-Puternic
 când vrăjmaşii îl strâmtorau din toate părţile
 şi I-a adus ca jertfă un miel de lapte.
17
Domnul a tunat din cer
 şi cu mare vuiet a făcut să I se-audă glasul;
18
pe dregătorii Tirienilor i-a nimicit
 şi pe toţi mai-marii Filistenilor.
19
Şi, înainte de vremea somnului său celui veşnic,
 a mărturisit înaintea Domnului şi a unsului Său:
 „Pe nimeni nu l-am despuiat de bunurile sale,
 nici cel puţin de sandale“.
 Şi nimeni nu l-a învinovăţit.
20
Şi chiar după ce a adormit, el încă a mai profeţit
 şi i-a prevestit regelui sfârşitul;
 din pământ şi-a ridicat glasul să profeţească,
 să şteargă nedreptatea poporului.