syskiázo = a acoperi cu umbră, a cufunda în umbră. Prin lipsa de realism a imaginii, conotaţia duhovnicească e evidentă: Dumnezeu, Cel ce şade pe heruvimi, prin aripile acestora Îşi face simţită prezenţa în simbol. Folosind un verb cu aceeaşi rădăcină:
episkiázo = a umbri, Noul Testament va conota acţiunea prin care Dumnezeu Îşi exercită puterea sau Îşi revarsă harul asupra uneia sau mai multor persoane: Puterea Celui-Preaînalt o va umbri pe Fecioara Maria, făcând-o să zămislească de la Duhul Sfânt (
Lc 1, 35), norul luminos al schimbării la faţă îi va umbri pe apostoli (
Mt 17, 5;
Mc 9, 7), umbra lui Petru îi va umbri, vindecătoare, pe bolnavii Ierusalimului (
FA 5, 15).