Ies 20:16
Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
Mt 19
Despre desfacerea căsătoriei. Iisus binecuvintează copiii. Tânărul bogat.
1Şi a fost că după ce Iisus a sfârşit cuvintele acestea, a plecat din Galileea şi a venit în hotarele Iudeii, peste Iordan.
2Şi au mers după El mulţimi numeroase şi i-a vindecat pe ei acolo.
3Şi au venit la El fariseii, ispitindu-L şi zicând: „Se cuvine oare ca omul să-şi lase femeia dintr'o pricină oarecare?“
4Iar El, răspunzându-le, a zis: „N'aţi citit că Acela Care i-a făcut de la'nceput, bărbat şi femeie i-a făcut? ,
5şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi cei doi vor fi un trup;
6aşa încât nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă“.
7Ei I-au zis: „Atunci, de ce Moise a rânduit să-i dea carte de despărţire şi s'o lase?“
8El le-a zis: „Din pricina învârtoşării inimii voastre v'a dat voie Moise să vă lăsaţi femeile, dar la început n'a fost aşa.
9Iar Eu vă spun că, în afară de vina desfrânării, oricine-şi va lăsa femeia şi va lua alta, săvârşeşte adulter; şi cel ce a luat-o pe cea lăsată, adulter săvârşeşte“.
10Ucenicii I-au zis: „Dacă aşa este starea omului faţă de femeie, atunci nu e de folos să se însoare“.
11Iar El le-a zis: „Nu toţi pricep acest cuvânt, ci aceia cărora le este dat.
12Că sunt fameni care s'au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni; şi sunt fameni care s'au făcut ei înşişi fameni de dragul împărăţiei cerurilor. Cine poate înţelege, să înţeleagă“. a
13Atunci I-au adus copii, ca să-Şi pună mâinile pe ei şi să Se roage; dar ucenicii îi certau.
14Iar Iisus a zis: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor“.
15Şi, punându-Şi mâinile pe ei, a plecat de acolo.
16Şi iată, un tânăr a venit la El şi I-a zis: „Învăţătorule bun, ce bine să fac ca să am viaţă veşnică?“
17Iar El a zis: „De ce-Mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Unul Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în Viaţă, păzeşte poruncile“.
18El I-a zis: „Care?“ Iar Iisus i-a zis: Să nu ucizi, să nu te desfrânezi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb;
19cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
20Tânărul I-a zis: „Pe toate acestea le-am păzit din tinereţea mea. Ce-mi lipseşte?“
21Iisus i-a zis: „Dacă vrei să fii desăvârşit, du-te, vinde-ţi averile, dă-le săracilor şi vei avea comoară în cer; şi vino de-Mi urmează Mie“.
22Dar tânărul, auzind cuvântul acesta, a plecat întristat, căci avea multe avuţii.
23Iar Iisus a zis către ucenicii Săi: „Adevărat vă spun că cu greu va intra un bogat în împărăţia cerurilor.
24Şi vă mai spun: Mai lesne e să treacă o cămilă prin urechile acului decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu“.
25Auzind acest cuvânt, ucenicii tare s'au mirat şi au zis: „Atunci, cine poate să se mântuiască?“...
26Iar Iisus, privind drept la ei, le-a zis: „Aceasta e cu neputinţă la oameni, dar la Dumnezeu toate sunt cu putinţă“.
27Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: „Iată, noi pe toate le-am lăsat şi Ţi-am urmat Ţie. Deci, nouă ce ne va fi?“
28Iar Iisus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi, cei ce Mi-aţi urmat Mie, la naşterea din nou a lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând b pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
29Şi oricine a lăsat fraţi sau surori sau tată sau mamă sau femeie sau ţarini sau case pentru numele Meu, însutit va primi şi viaţa veşnică va moşteni.
30Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi la urmă, şi cei de la urmă vor fi întâi“.