Ies 20:07
Să nu iei numele Domnului, Dumnezeului tău, în deşert, că nu va lăsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deşert numele Lui.
Sir 23
CAPITOLUL 23
Rugăciune. Jurămintele. Grija pentru ce vorbeşti. Femeia adulteră.
1
Doamne, Părinte şi Stăpân al vieţii mele,
 nu mă lăsa pradă planurilor lor
 şi nu mă lăsa să cad din pricina lor!
2
Cine-mi va bate gândurile cu vergi
 şi inima cu învăţătura înţelepciunii,
ca să nu-mi fie cruţate greşalele,
 iar păcatele mele să nu scape?
3
Pentru ca nu cumva greşalele mele să sporească
 şi păcatele mele să se îngrămădească,
pentru ca nu cumva să cad în mâinile potrivnicilor mei
 şi vrăjmaşii mei să-şi râdă de mine,
4
Doamne, Părintele şi Dumnezeul vieţii mele,
5
nu-mi da uitătură trufaşă,
6
alungă de la mine pornirile nesăţioase,
 pofta pântecelui şi a împreunării trupului să nu mă stăpânească,
 iar patimii neruşinate să nu mă dai ca pradă.
7
Fiilor, ascultaţi învăţătura gurii mele;
 cel ce o păzeşte nu se va înşela.
8
Păcătosul se prinde prin propriile lui vorbe,
 în cursa lor se prind bârfitorul şi trufaşul.
9
Nu-ţi deprinde gura să facă jurăminte,
 nu-ţi lua obiceiul de a rosti numele Celui-Sfânt; a
10
căci, aşa cum o slugă mereu bătută
 nu va rămâne fără vânătăi,
 tot astfel, cel ce fără'ncetare se jură şi-I pomeneşte Numele
 nu va rămâne fără vină.
11
Omul care se jură mult se umple de nedreptate
 şi biciul nu se va îndepărta de casa lui;
dacă păcătuieşte, pe el va fi păcatul,
 iar dacă-l nesocoteşte, de două ori păcătuieşte;
dacă a jurat strâmb, nu va fi fără vină,
 ci casa i se va umple de nenorociri.
12
Există un fel de a vorbi care seamănă cu moartea;
 el nu se pomenea pe vremea lui Iacob,
căci oamenii evlavioşi îi rămân departe,
 ca nu cumva să se rostogolească'n păcate.
13
Nu-ţi obişnui gura cu vorbe grosolane,
 fiindcă în ea [în grosolănie] se află şi o vorbă a păcatului. b
14
Când şezi în mijlocul celor mari
 adu-ţi aminte de tatăl tău şi de mama ta,
ca nu cumva de faţă cu ei să uiţi de tine
 şi să te porţi ca un prost;
căci atunci ai vrea să nu fi venit pe lume
 şi vei blestema ziua în care te-ai născut.
15
Omul obişnuit cu vorbe grosolane,
 în toate zilele vieţii sale nu se va îndrepta.
16
Două soiuri de oameni înmulţesc păcatele,
 iar al treilea atrage mânia.
17
Patima fierbinte e ca para focului:
 nu se stinge până ce se mistuie;
omul desfrânat în propria sa carne
 nu va înceta pân'va aprinde focul;
pentru omul desfrânat, tot ce gustă e dulce
 şi pân'la moarte nu se va potoli.
18
Omul care păcătuieşte în propriul său pat
 şi care zice: „Cine mă vede?;
întunericul mă înconjură, zidurile mă ascund
 şi nimeni nu mă vede; de cine mă voi teme?
Cel-Preaînalt nu-Şi va aminti de păcatele mele“,
19
acela nu se teme decât de ochii oamenilor
şi nu ştie că ochii Celui-Preaînalt
 sunt de zeci de mii de ori mai luminoşi decât soarele,
că ei văd toate purtările oamenilor
 şi pătrund în cele mai tainice unghere.
20
Toate făpturile Îi erau cunoscute mai înainte de a le fi făcut,
 şi tot aşa-s după plinirea lor. c
21
Un astfel de om va fi pedepsit în văzul cetăţii:
 când se aşteaptă mai puţin, atunci va fi prins.
22
Aşa-i şi cu femeia necredincioasă bărbatului ei,
 cea care-i aduce un moştenitor făcut cu altcineva.
23
Mai întâi, a călcat legea Celui-Preaînalt
 şi apoi e vinovată faţă de bărbatul ei;
în al treilea rând, s'a desfrânat în adulter d
 şi a făcut copii cu un bărbat străin.
24
Fi-va adusă în faţa adunării
 şi [pedeapsa] îi va cerceta copiii.
25
Copiii ei nu vor prinde rădăcină,
 crengile ei nu vor purta roade.
26
Amintirea şi-o va lăsa în blestem,
 ocara ei nu se va şterge.
27
Iar cei de după ea vor şti
 că nimic nu-i mai bun ca frica de Domnul,
că nimic nu-i mai dulce
 decât a ţine seama de poruncile Domnului.