Ies 04:25
Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, l-a tăiat împrejur pe fiul său şi, căzându-i la picioare, a zis: „Stătut-a sângele tăierii'mprejur a fiului meu“ f.
Ios 5
CAPITOLUL 5
Spaimă în Canaan. Tăierea împrejur. Serbarea Paştilor în Ţara Făgăduinţei. Îngerul Domnului la Iosua.
1Şi a fost că de îndată ce regii Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, precum şi regii Feniciei, care erau lângă mare, au auzit că Domnul Dumnezeu a secat râul Iordanului de dinaintea fiilor lui Israel până ce ei l-au trecut, inimile lor au slăbit, minţile li s'au topit şi nici un curaj nu mai era în ei de dinaintea fiilor lui Israel.
2Şi'n vremea aceasta a zis Domnul către Iosua: „Fă-ţi cuţite de piatră, din piatră ascuţită, şi aşază-te şi taie-i împrejur pe fiii lui Israel a două oară!“
3Iar Iosua şi-a făcut cuţite de piatră, cu muchiile ascuţite, şi i-a tăiat împrejur pe fiii lui Israel la locul ce se cheamă „Dealul-celor-netăiaţi-împrejur a“.
4În acest chip i-a tăiat Iosua împrejur pe fiii lui Israel: câţi erau născuţi pe cale şi câţi nu au fost tăiaţi împrejur dintre cei ce ieşiseră din Egipt,
5pe toţi aceştia i-a tăiat Iosua împrejur;
6căci patruzeci şi doi de ani b s'a tot învârtit Israel prin pustie, pricină pentru care cei mai mulţi dintre luptătorii ieşiţi din ţara Egiptului erau netăiaţi împrejur, cei ce nu s'au supus poruncilor lui Dumnezeu şi cărora Domnul le-a rânduit să nu vadă ţara din care curge lapte şi miere, aceea pe care Domnul Se jurase faţă de părinţii lor să ne-o dea nouă;
7şi'n locul acelora i-a pus pe fiii lor, cei pe care Iosua i-a tăiat împrejur, ei nefiind tăiaţi împrejur fiindcă erau născuţi pe cale şi, deci, netăiaţi împrejur c.
8Iar după ce au fost tăiaţi împrejur au şezut acolo, liniştiţi, în tabără, până ce s'au vindecat.
9Şi a zis Domnul către Iosua, fiul lui Navi: „În această zi am ridicat de la voi ocara Egiptului d“. Şi locul acela l-a numit Ghilgal.
10Iar fiii lui Israel au făcut Paştile în cea de a paisprezecea zi a lunii, spre seară, nu departe de Ierihon e, de partea cealaltă a Iordanului, în câmp.
11Iar a doua zi de Paşti au mâncat azime şi pâine nouă din grâul pământului.
12În ziua aceasta, după ce au mâncat din grâul pământului, a încetat să mai cadă mană; iar fiii lui Israel n'au mai avut mană; şi în anul acela au adunat din roadele ţării Fenicienilor.
13Şi a fost că atunci când Iosua era la Ierihon f, s'a uitat cu ochii săi şi a văzut un om stând înaintea lui, având în mână o sabie goală. Şi, apropiindu-se Iosua, i-a zis: „Eşti de-al nostru, sau dintre duşmanii noştri?“
14Iar acela i-a zis: „Eu sunt voievodul oştilor Domnului; acum am venit“... Iar Iosua a căzut cu faţa la pământ şi i-a zis: „Stăpâne, ce-i porunceşti robului tău?“
15Iar voievodul Domnului a zis către Iosua: „Dezleagă-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai e sfânt“. g