Verbul „a (se) înălţa“, „a (se) sui“, „a (se) urca“, în opoziţie cu „a (se) pogorî“, este folosit nu numai pentru raţiuni geografice (nivelul muntos al Canaanului faţă de şesul Egiptului), ci şi în virtutea unor sensuri simbolice, duhovniceşti: (în Noul Testament „a se sui la Ierusalim“ e o expresie frecventă). E acelaşi verb folosit la 50, 5-7 (Iosif „se suie“ în Canaan să-şi îngroape tatăl), dar şi cu trimitere (mai explicită în Textul Ebraic) la eliberarea lui Israel din robia Egiptului (cu ample rezonanţe în teologia creştină: eliberarea, – „înălţarea“ – omului, prin Iisus Hristos, din robia păcatului şi a morţii).