Cuvântul folosit aici e acelaşi ca în
37, 20-24,
lákkos putând însemna fântână, puţ, dar şi groapă sau, prin extindere, temniţă (o groapă era folosită uneori drept închisoare, vezi
Dn 6, 11). Îngropat şi înălţat, Iosif capătă astfel şi o dimensiune simbolică, aceea de prefigurare a pogorârii şi învierii lui Hristos.