A izvodi îl traduce pe grecescul
árho = a face (ceva) primul, a face (ceva) pentru prima oară; a începe; prin extensie: a crea (ca act pur, fără o altă determinare, spre deosebire de a face, care presupune o creaţie elaborată uneori în trepte , potrivit unui plan). Ultima propoziţie are o funcţie apoziţională, ea explicând cum a făcut Dumnezeu lumea: creând-o din nimic, de vreme ce a face (a crea efectiv) devine simultan cu a izvodi (a crea în imaginaţie modelul arhetipal). Prin această nuanţă, textul de faţă îl anticipează cu mult pe cel din
2 Mac 7, 28.