Ezr 06:05
Iar vasele templului lui Dumnezeu, cele de argint şi cele de aur, pe care Nabucodonosor le-a luat din templul [lui Dumnezeu] ce se afla în Ierusalim şi le-a adus în Babilon, să fie date şi duse unde se aflau, în templul lui Dumnezeu.
3Ezr 6
CAPITOLUL 6
Cu învoirea lui Darius, Iudeii zidesc templul.
1Şi era în anul al doilea al domniei lui Darius când profeţii Agheu şi Zaharia au profeţit în numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, care era peste ei, printre Iudeii ce se aflau în Iudeea şi în Ierusalim.
2Atunci s'au ridicat Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi au început să zidească templul Domnului în Ierusalim, în timp ce profeţii Domnului erau cu ei şi îi ajutau.
3În acea vreme a venit la ei Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, împrenă cu Şetar-Boznai şi tovarăşii lor şi le-au zis:
4„Cine v'a dat voie să zidiţi acest templu şi acest acoperiş şi să faceţi toate celelalte lucruri? şi care sunt lucrătorii care fac toate acestea?“
5Cu toate acestea, bătrânii Iudeilor au dobândit bunăvoinţă, căci Domnul îi cercetase în robie,
6şi nu au fost opriţi să zidească până la vremea când despre aceasta i s'a dat de ştire lui Darius şi a venit răspunsul.
7Iată copia scrisorii pe care Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, împreună cu Şetar-Boznai şi tovarăşii lor au scris-o şi i-au trimis-o lui Darius:
8„Regelui Darius, salutare! Toate să-i fie cunoscute domnului nostru, regele, că mergând noi în ţara Iudeii şi intrând în cetatea Ierusalimului, i-am aflat în Ierusalim pe bătrânii Iudeilor care fuseseră în robie zidindu-I Domnului un templu mare şi nou, din pietre cioplite şi costisitoare şi din lemne încastrate în ziduri;
9iar lucrurile acestea se fac în grabă, iar lucrul sporeşte în mâinile lor şi se săvârşeşte în toată mărirea şi strălucirea.
10Atunci noi i-am întrebat pe bătrânii aceia, zicând: – Cine v'a dat voie să zidiţi acest templu şi să întemeiaţi aceste lucruri?
11Noi însă am întrebat aceasta spre a-ţi face ţie cunoscut în scris, cerându-le [să ne spună] care sunt numele celor ce-i conduc.
12Dar ei ne-au răspuns, zicând: – Noi suntem robii Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
13Cât despre acest templu, el a fost zidit şi isprăvit, cu mulţi ani în urmă, de către un rege mare şi puternic al lui Israel.
14Dar când părinţii noştri au stârnit mânia lui Dumnezeu prin aceea că au păcătuit împotriva Domnului lui Israel, Care este în cer, Acesta i-a dat în mâinile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, regele Caldeilor,
15care a dărâmat templul şi l-a ars, iar pe popor l-a dus în robie la Babilon.
16Iar când Cirus se afla în primul său an de domnie peste ţara Babilonului, el, Cirus, regele, a scris ca templul să fie rezidit;
17iar sfintele vase – cele de aur şi de argint – pe care regele Nabucodonosor le strămutase din templul din Ierusalim şi le aşezase în propriul său templu, regele Cirus le-a scos din templul din Babilon şi i-au fost încredinţate lui Zorobabel, adică lui Şeşbaţar, cârmuitorul,
18poruncindu-i-se să strămute toate aceste vase şi să le aşeze în templul din Ierusalim, iar templul să fie rezidit în acelaşi loc.
19Atunci Şeşbaţar, venind aici, a pus în Ierusalim temeliile templului Domnului; de atunci şi până acum se zideşte, dar încă nu s'a terminat.
20Şi acum, o, rege, dacă se va părea potrivit, să se caute în arhivele regale din Babilon ale regelui Cirus;
21şi dacă se va afla că zidirea templului Domnului în Ierusalim se face cu învoirea regelui Cirus, şi dacă domnul nostru, regele, găseşte cu cale, aceasta să ne fie adusă şi nouă la cunoştinţă“.
22Atunci regele Darius a poruncit să se cerceteze în arhivele din Babilon; dar tocmai în Ecbatana, capitala Mediei, s'a găsit o carte în care se aminteau următoarele:
23„În primul an al domniei lui Cirus, regele Cirus a poruncit să fie rezidit templul Domnului, cel din Ierusalim, unde să fie aduse jertfe cu ardere necontenită.
24Înălţimea acestuia va fi de şaizeci de coţi, lăţimea de şaizeci de coţi, cu trei case din pietre cioplite şi o casă de lemn, nouă; iar cheltuiala se va face din vistieria regelui Cirus.
25Cât despre sfintele vase ale templului Domnului – cele de aur şi de argint –, pe care Nabucodonosor le-a scos din templul din Ierusalim şi le-a dus în Babilon, ele vor fi înapoiate templului din Ierusalim şi aşezate în locul în care au fost“.
26Apoi i-a poruncit lui Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, şi lui Şetar-Boznai şi tovarăşilor lor, precum şi celor ce fuseseră numiţi să cârmuiască în Siria şi în Fenicia, să aibă grijă să nu se amestece în treburile acestui loc, ci să-l lase pe Zorobabel, robul Domnului şi guvernatorul Iudeii, precum şi pe bătrânii Iudeilor, să zidească templul Domnului pe locul unde a fost:
27„Şi eu am poruncit să fie rezidit în întregime; şi să ia aminte să vină în ajutorul Iudeilor care s'au întors din robie; aceasta, până ce templul Domnului va fi fost isprăvit;
28iar o parte a dărilor din Celesiria şi Fenicia să fie cu grijă dată acelor oameni – adică lui Zorobabel, guvernatorul –, pentru jertfele aduse Domnului din tauri, din berbeci şi din miei;
29de asemenea, şi grâu şi sare şi vin şi untdelemn – iar aceasta, neîncetat, peste tot anul, cât e de trebuinţă în fiecare zi, după cum vor arăta preoţii din Ierusalim,
30în aşa fel încât Dumnezeului Celui-Preaînalt să-I fie aduse jertfe pentru rege şi pentru copiii săi, iar ei să se roage pentru viaţa lor.
31Şi a poruncit ca oricine va nesocoti ceva din cele scrise mai sus, sau nu le va plini, pentru acela să se scoată o bârnă din propria lui casă, el să fie spânzurat de ea, iar toate bunurile lui să fie trecute pe seama regelui.
32Mai mult: Domnul, al Cărui nume este chemat acolo, să nimicească orice rege şi orice neam care-şi va întinde mâna să împiedice sau să vatăme acel templu al Domnului din Ierusalim.
33Eu, regele Darius, am poruncit ca acestea să fie făcute cu luare-aminte“.