Dt 28:25
Dea Domnul să fii sfârtecat în faţa duşmanilor tăi; pe o cale să le ieşi înainte, pe şapte căi să fugi de ei, şi'mprăştiat să fii prin toate'mpărăţiile pământului.
Ir 15
Răspunsul Domnului. Plângerea profetului.
1Şi a zis Domnul către mine: „Chiar dacă Moise şi Samuel ar sta înaintea feţei Mele, a sufletul Meu n'ar sta cu faţa către ei; alungă-l pe poporul acesta departe de Mine!; ducă-se!
2Iar dacă ei îţi vor zice: «Unde să ne ducem?», tu le vei spune: Acestea zice Domnul:
Câţi sunt pentru moarte, la moarte;
câţi pentru sabie, la sabie;
câţi pentru foamete, la foamete
şi câţi pentru robie, la robie!
3Cu patru feluri [de moarte] îi voi pedepsi, zice Domnul: sabie să'njunghie, câini să sfâşie, fiarele pământului şi păsările cerului să mănânce şi să nimicească.
4Spre spaimă îi voi da tuturor regatelor pământului, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele lui Iuda, pentru toate câte le-a făcut el în Ierusalim. b
5
Cui îi va fi milă de tine, Ierusalime?
cine se va întrista de dragul tău?
sau cine va întreba de pacea ta?
6
Tu M'ai părăsit – zice Domnul –,
Mi-ai întors spatele,
iar Eu Îmi voi întinde mâna
şi te voi nimici
şi pentru ei nu voi avea cruţare.
7
Ca din praştie îi voi împrăştia;
în porţile poporului Meu c li se vor lua copiii;
poporul Mi l-au nimicit din pricina nedreptăţilor lui.
8
Văduvele lor au devenit mai numeroase decât nisipul mării;
tineri războinici adus-am asupra mamei,
necaz în chiar amiaza-mare,
năprasnic chin am aruncat asupră-i,
cutremur şi spaimă.
9
Cea care a născut şapte, rămas-a fără ei;
sufletul i-a fost cuprins de chinuri;
soarele a asfinţit asupră-i în plină amiază;
de ruşine şi ocară s'a acoperit.
Pe cei rămaşi ai lor îi voi da săbiei
în faţa vrăjmaşilor lor - zice Domnul“.
10
Vai mie, mamă! De ce m'ai născut tu om în cumpănire,
pe-alături şi'n răspăr cu tot pământul?
Nici că eu i-am folosit cuiva,
nici că cineva mi-a fost mie de folos;
lipsitu-mi-a tăria'ntre cei ce mă blesteamă.
11
Aşa să fie, Doamne: a lor să fie propăşirea
dacă eu nu m'am rugat la Tine d când ei erau plini de răutate
şi când aduceau necazuri;
spre binele lor [mă rugam] împotriva duşmanilor.
12
„Şi-arată fierul dinţii?: Puterea ta e'nvelitoare de aramă. e
13
Comorile tale pradă le voi da
ca schimb pentru toate păcatele tale. f
14
Rob te voi face vrăjmaşilor tăi de jur-împrejur,
într'o ţară pe care n'ai ştiut-o;
că foc a ţâşnit din mânia Mea,
şi el peste voi va arde“.
15
Doamne, adu-Ţi aminte de mine
şi mă cercetează
şi mă apără de cei ce mă prigonesc;
nu-i răbda îndelung,
vezi că de dragul Tău am îndurat ocară
16
de la cei ce-Ţi defaimă cuvintele!;
nimiceşte-i,
şi fi-va cuvântul Tău în inima mea
spre veselie şi bucurie,
că numele Tău a fost numit peste mine,
o, Doamne, Atotţiitorule!
17
În adunarea glumeţilor g n'am stat;
ci sub teama mâniei Tale m'am însingurat,
sătul de-atâta amărăciune.
18
De ce se'ntăresc împotrivă-mi acei ce mă mâhnesc?
Adâncă-mi este rana: de unde vindecarea?!
ca o apă'nşelătoare mi s'a făcut,
în care nu te poţi încrede h.
19
De aceea, aşa zice Domnul:
„Dacă tu te vei întoarce, iar Eu te voi reaşeza i
şi tu vei sta înaintea feţei Mele,
şi dacă vei deosebi ceea ce e preţios din ceea ce-i netrebnic,
atunci ca gura Mea vei fi.
Ei se vor întoarce la tine,
dar tu nu te vei întoarce la ei.
20
Şi te vei face acestui popor ca un zid puternic de aramă;
se vor lupta cu tine, dar nu te vor birui,
căci Eu cu tine sunt ca să te scap;
21
şi te voi scoate din mâna celor răi
şi din mâna ucigaşilor te voi izbăvi.