„A avea cunoaşterea“: vezi nota de la v. 3. Cât despre „înţelepţi“ (noémones), aceştia nu sunt înţelepţii obişnuiţi (sofoí) ai filosofiei, ci „noeticii“ care dobândesc cunoaşterea prin propria lor aşezare în duh; mai cuprinzător: „înţelepţii duhovniceşti“.