Grecescul hrísma înseamnă atât acţiunea de a unge, cât şi materia cu care se face ungerea: mirul. Autorul foloseşte aici metonimia, abstractizând: Mirul este echivalentul Unsului (din versetul precedent). Parte din literatura patristică L-a indentificat, şi aici, pe Iisus Hristos, Cel al Cărui trup, după ce a fost uns cu mir (miresme), a pierit prin pogorârea în mormânt, dar fără ca în El să se fi aflat vreo vină. T. M.: „... un uns va fi nimicit, şi nimic nu va avea“ (RSV) sau: „... şi nu se află pentru el“ (BJ, OSTY) sau: „... dar nu pentru el“ (TOB). Comentatorii sunt de acord că din Textul Ebraic a fost eliminat un cuvânt (care însă se află în cel grecesc şi care dă sens: „vină“).