Dn 01:17
Şi acestor patru tineri le-a dat Dumnezeu înţelegere şi cunoaştere şi minte iscusită în orice fel de meşteşug al scrierii; iar Daniel avea înţelegere asupra tuturor vedeniilor şi viselor i.
Idt 12
CAPITOLUL 12
Iudita în tabăra lui Olofern; ospăţul acestuia.
1El a poruncit ca ea să fie condusă acolo unde se aflau tacâmurile de argint şi să i se dea să mănânce la masă din bucatele lui şi să bea din vinul lui.
2Dar Iudita a zis: „Nu voi mânca din acestea, ca nu cumva să fie piatră de poticnire, ci să mi se aducă din merindele pe care le-am adus cu mine“. a
3Atunci Olofern i-a zis: „Şi dacă merindele tale se vor isprăvi, de unde vom aduce noi ceva asemănător ca să-ţi dăm? căci aici nu avem pe nimeni din neamul tău“.
4Iar Iudita i-a zis: „Aşa cum viu e sufletul tău, stăpâne, tot astfel roaba ta nu-şi va isprăvi merindele până ce Domnul va fi săvârşit prin mine ceea ce El a plănuit“. b
5Căpitanii lui Olofern au dus-o la cortul ei. Ea a dormit până la miezul nopţii, apoi s'a sculat spre straja dimineţii
6şi a trimis la Olofern să i se spună: „Să poruncească acum stăpânul meu ca roaba ta să fie lăsată să iasă la rugăciune!“
7Atunci Olofern le-a poruncit străjilor sale să n'o împiedice. Aşa a rămas ea în tabără vreme de trei zile; noaptea se ducea în viroaga Betuliei, dar se spăla la un izvor în tabără.
8Iar când ieşea, I se ruga Domnului, Dumnezeului lui Israel, să-i îndrumeze paşii spre ridicarea fiilor poporului ei.
9Şi dacă se întorcea, curată, rămânea în cortul ei până ce i se aducea mâncarea, spre seară.
10În cea de a patra zi, Olofern a făcut un ospăţ, dar numai pentru slujitorii săi, fără să poftească pe nimeni dintre dregători.
11Şi i-a zis eunucului Bagoas, care era mai-mare peste toate bunurile sale: „Du-te şi o înduplecă pe femeia evreică, aceea care e la tine, să vină să mănânce şi să bea cu noi;
12că ne-ar crăpa obrazul de ruşine dacă am lăsa o astfel de femeie să plece fără să o fi avut; că dacă nu ne-o vom apropia, ea îşi va râde de noi“.
13Bagoas a plecat de lângă Olofern, a mers la ea şi i-a zis: „Să nu şovăie această tânără frumoasă să vină la stăpânul meu, ca să fie preacinstită în faţa lui, să se desfăteze bând vin cu noi şi să fie astăzi ca una din fiicele Asirienilor ce se află în casa lui Nabucodonosor“.
14Iar Iudita i-a zis: „Cine sunt eu, ca să mă împotrivesc domnului meu? Mă voi grăbi să fac tot ceea ce e plăcut ochilor săi, iar aceasta îmi va fi bucurie până în ziua morţii mele“.
15Şi, ridicându-se, s'a împodobit cu straiele şi cu toate podoabele ei femeieşti. Slujnica a mers înainte şi, în faţa lui Olofern, i-a aşternut pe pământ blăniţele de miel pe care [Iudita] le primise de la Bagoas pentru trebuinţa ei zilnică, aceea de a se întinde pe ele ca să mănânce. c
16Când a intrat Iudita şi s'a aşezat, inima lui Olofern a fost răpită şi sufletul i s'a tulburat şi l-a cuprins o mare dorinţă de a o avea, fiindcă din ziua în care o văzuse pândea clipa când o va ademeni.
17Atunci Olofern i-a zis: „Acum bea şi veseleşte-te cu noi!“
18Iar Iudita i-a răspuns: „Acum voi bea, stăpâne, căci viaţa mea a fost cinstită astăzi mai mult decât în oricare altă zi, de când mă ştiu“.
19Şi'n faţa lui a luat şi a mâncat şi a băut din ceea ce îi pregătise slujnica ei.
20Iar Olofern, stând sub farmecul ei, a băut atâta vin cât niciodată nu băuse într'o singură zi, de când era el pe lume.