2Rg 10:12
Îmbărbătaţi-vă, şi să fim tari pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru, iar Domnul va face ceea ce e bine în ochii Lui.“
FA 21
Călătoria lui Pavel de la Milet la Ierusalim. Pavel îl vizitează pe Iacob; Iudeii îl arestează în templu.
1Şi a fost că după ce ne-am despărţit de ei, am plecat pe apă şi, mergând de-a dreptul, am venit la Cos şi, a doua zi, la Rodos, iar de acolo, la Patara.
2Şi găsind o corabie care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea şi am plecat.
3Şi după ce am zărit Ciprul şi l-am lăsat la stânga, am plutit spre Siria şi ne-am coborât la Tir, căci acolo avea corabia să-şi descarce povara.
4Şi găsindu-i pe ucenici, am rămas acolo şapte zile. Aceştia-i spuneau lui Pavel, prin Duhul, să nu se suie la Ierusalim.
5Şi a fost că după ce am împlinit zilele, am ieşit şi mergeam; şi ei toţi, cu femei şi copii, ne-au petrecut până afară din cetate; şi plecându-ne genunchii pe ţărm, ne-am rugat
6şi ne-am luat rămas-bun unii de la alţii; şi noi ne-am urcat în corabie, iar ei s'au întors la ale lor.
7Iar noi, dacă am sfârşit călătoria pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida; şi i-am îmbrăţişat pe fraţi şi am rămas la ei o zi.
8Iar a doua zi am plecat şi am venit la Cezareea. Şi intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei şapte a, am rămas la el.
9Şi acesta avea patru fiice fecioare care profetizau b.
10Şi dac'am rămas noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un profet cu numele Agab;
11şi, venind la noi, a luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: „Aceasta zice Duhul Sfânt: Aşa îl vor lega Iudeii în Ierusalim pe bărbatul al căruia este acest brâu şi-l vor da în mâinile păgânilor“.
12Şi când am auzit acestea, şi noi şi localnicii îl rugam să nu se suie la Ierusalim.
13Atunci a răspuns Pavel: „Ce faceţi? Plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima? Că eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci şi să mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus!“
14Şi dacă el nu s'a înduplecat, noi ne-am potolit, zicând: „Facă-se voia Domnului!“
15Iar după zilele acestea ne-am pregătit şi ne suiam la Ierusalim.
16Şi împreună cu noi au venit şi dintre ucenicii din Cezareea; şi ei ne-au dus să găzduim la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic.
17Şi sosind noi la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie.
18Iar a doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacob; şi au venit acolo toţi preoţii.
19Şi după ce i-a îmbrăţişat, le-a povestit cu de-amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între păgâni prin slujirea lui.
20Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu şi i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de Iudei au crezut; şi toţi sunt plini de râvnă pentru lege;
21şi ei au auzit despre tine că pe toţi Iudeii care trăiesc printre păgâni îi înveţi să se lepede de Moise, spunându-le să nu-şi taie împrejur copiii, nici să umble după datini.
22Deci, ce e de făcut? Fără'ndoială că mulţimea trebuie să se adune, fiindcă vor auzi că ai venit.
23Aşadar, fă ce-ţi spunem noi: Noi avem patru bărbaţi care au asupra lor o făgăduinţă c;
24ia-i pe aceştia, curăţeşte-te împreună cu ei şi plăteşte-le tu cheltuielile, pentru ca ei să-şi radă capul d; şi toţi vor cunoaşte că din cele ce-au auzit despre tine nimic nu este, ci că tu însuţi umbli după lege şi o păzeşti.
25Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am scris rostindu-ne ca ei să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor şi de sânge şi de animal sugrumat şi de desfrâu“.
26Atunci Pavel, luându-i cu el pe bărbaţii aceia, s'a curăţit împreună cu ei şi a doua zi a intrat în templu să aducă la cunoştinţă împlinirea zilelor curăţirii, când anume să fie adusă ofranda pentru fiecare din ei. e
27Şi când era să se împlinească cele şapte zile, Iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulţimea şi au pus mâna pe el
28strigând: „Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Acesta este omul care pe toţi de pretutindeni îi învaţă împotriva poporului şi a legii şi a locului acestuia; ba încă şi Elini a adus în templu şi a spurcat acest loc sfânt“.
29– Că ei îl văzuseră mai înainte'n cetate pe Trofim Efeseanul împreună cu el şi credeau că Pavel l-a adus în templu –.
30Şi s'a mişcat toată cetatea şi s'a făcut adunare de popor; şi punând mâna pe Pavel, l-au tras afară din templu şi îndată au închis porţile.
31Dar când căutau ei să-l omoare, a ajuns veste la tribunul cohortei f cum că tot Ierusalimul s'a tulburat.
32Acela, luând îndată oşteni şi sutaşi, a alergat la ei; iar ei, văzând pe tribun şi pe ostaşi, au încetat să-l mai bată pe Pavel.
33Atunci tribunul s'a apropiat, a pus mâna pe el şi a poruncit să fie legat cu două lanţuri; şi a'ntrebat cine este el şi ce-a făcut.
34Iar în mulţime unii strigau una, alţii alta; şi neputând el să cunoască adevărul din pricina zarvei, a poruncit să fie dus în tabără.
35Iar când a ajuns la trepte, a trebuit să fie purtat pe sus de ostaşi, din pricina întărâtării mulţimii,
36că mulţime de popor mergea după el, strigând: „Omoară-l!...“.
37Şi când acela a vrut să-l ducă'n tabără, Pavel i-a zis tribunului: „Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?“ Iar el a zis: „Ştii greceşte...!?
38nu eşti tu oare egipteanul care mai zilele trecute, s'a răsculat şi i-a scos în pustiu pe cei patru mii de ucigaşi?...“ g.
39Şi a zis Pavel: „Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetăţean al unui oraş care nu este neînsemnat. Te rog, dă-mi voie să-i vorbesc poporului“.
40Şi dându-i-se voie, Pavel a stat în picioare pe trepte şi i-a făcut poporului semn cu mâna. Şi s'a făcut o mare tăcere; şi el a vorbit în limba evreiască h, zicând: