1Rg 27:03
Şi a locuit David cu Achiş în Gat, el şi oamenii lui, fiecare la casa lui, precum şi cele două femei ale sale, Ahinoam Izreeliteanca şi Abigail, fosta femeie a lui Nabal Carmelitul.
1Rg 30
Biruinţa lui David asupra Amaleciţilor.
1Şi a fost că a treia zi după ce David şi oamenii săi au plecat spre Ţiclag, Amaleciţii au năvălit asupra ţinutului din miazăzi şi asupra Ţiclagului; şi au lovit Ţiclagul şi l-au ars cu foc. a
2Cât despre femei şi despre tot ce era înlăuntru, de la mic pân'la mare, n'au omorât pe nimeni – nici bărbat, nici femeie –, ci i-au luat robi şi i-au dus în drumul lor.
3Când David şi oamenii săi au ajuns în cetate, iată că ea era arsă cu foc; iar femeile lor şi fiii lor şi fiicele lor erau duşi în robie.
4Atunci David şi oamenii săi şi-au ridicat glasul şi au plâns până când n'au mai avut putere să mai plângă.
5Şi amândouă femeile lui David erau duse în robie, Ahinoam Izreeliteanca şi Abigail, fosta soţie a lui Nabal Carmelitul.
6Şi tare mult s'a necăjit David, fiindcă poporul se vorbea să-l ucidă cu pietre; că întristat era sufletul întregului popor, fiecare pentru fiii săi şi fiicele sale. David însă s'a întărit în Domnul, Dumnezeul său.
7Şi a zis David către preotul Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu efodul!“ Iar Abiatar a adus efodul la David.
8Atunci David L-a întrebat pe Domnul, zicând: „Porni-voi oare să urmăresc această şleahtă? şi dacă da, îi voi ajunge?“ Iar Domnul i-a zis: „Aleargă, căci negreşit îi vei ajunge şi-i vei scăpa pe cei robiţi“.
9Şi a plecat David – şi cei şase sute de oameni împreună cu el – şi au ajuns la pârâul Besor, unde cei ce erau de prisos s'au oprit. b
10Şi a alergat cu patru sute de bărbaţi, în timp ce două sute de bărbaţi s'au oprit dincolo de pârâul Besor.
11În câmp au dat peste un Egiptean şi l-au prins şi l-au adus la David. Şi i-au dat pâine, iar el a mâncat; şi i-au dat şi apă să bea;
12i-au dat şi o legătură de smochine şi două de stafide, iar acela a mâncat şi a prins din nou putere, că de trei zile şi trei nopţi nu mâncase pâine şi nu băuse apă.
13Apoi David i-a zis: „De unde eşti şi al cui?“ Iar tânărul, Egipteanul, i-a zis: „Eu sunt rob al unui bărbat amalecit; stăpânul meu s'a lipsit de mine, fiindcă acum trei zile m'am îmbolnăvit.
14Noi am făcut o năvală în latura de miazăzi a Cheretienilor şi'n părţile Iudeii şi'n latura de miazăzi a lui Caleb, iar Ţiclagul l-am ars cu foc“.
15David i-a zis: „Vrei tu să mă duci acolo jos, la şleahta aceea?“ Acela i-a zis: „Jură-mi acum pe Dumnezeu că nu mă vei ucide şi că nu mă vei da în mâinile stăpânului meu; şi eu te voi duce acolo jos, la şleahta aceea“.
16Şi l-a dus acolo jos. Şi, iată, aceia se împrăştiaseră prin tot ţinutul, mâncând şi bând şi ospătându-se din toate prăzile cele mari pe care le luaseră din ţara Filistenilor şi din ţara lui Iuda.
17Atunci David a căzut asupră-le şi i-a lovit de dimineaţa până seara şi'n ziua următoare; şi nimeni dintre ei n'a scăpat, decât patru sute de tineri slujitori care erau călări pe cămile şi care astfel au fugit.
18Şi David a luat înapoi tot ceea ce luaseră Amaleciţii, iar pe amândouă femeile sale le-a eliberat.
19Şi nimic nu le-a lipsit, nici mare, nici mic, nici fii, nici fiice, nici prăzi, nimic din toate pe care aceia le luaseră de la ei; David a luat totul înapoi.
20Şi a luat toate turmele şi cirezile şi le mânau înaintea prăzilor; iar despre prăzi se spunea: „Acestea sunt prăzile lui David“.
21Şi s'a întors David la cei două sute de oameni care, neputând merge cu el, rămăseseră în urmă, fiind lăsaţi de el la pârâul Besor. Iar ei au ieşit înaintea lui David şi a celor ce erau cu el. David s'a apropiat de popor, iar ei l-au întrebat de sănătate.
22Atunci au răspuns cei netrebnici şi răi dintre oamenii care merseseră cu David şi au zis: „De vreme ce ei n'au mers cu noi, nu le vom da din prăzile pe care le-am adus, ci doar fiecare să-şi ia femeia şi copiii şi să se întoarcă.“
23David însă a zis: „Nu veţi face una ca asta, de vreme ce Domnul ne-a dat şi ne-a păzit şi de vreme ce Domnul ne-a dat în mână şleahta care venea asupră-ne.
24Şi cine oare va asculta de aceste vorbe ale voastre? Căci ei nu sunt mai prejos decât noi, ci: precum este partea celui ce s'a dus la război, aşa va fi şi partea celui care a rămas cu tărhaturile; întocmai vor împărţi!“
25Şi a fost că de atunci înainte s'a statornicit aceasta drept poruncă şi îndreptar în Israel, până'n ziua de azi.
26Şi dacă a venit David în Ţiclag, a trimis din daruri bătrânilor lui Iuda şi apropiaţilor săi, zicând: „Iată câte ceva din prăzile luate de la vrăjmaşii Domnului!“:
27
celor din Betel,
celor din Rama de miazăzi
şi celor din Iatir,
28
celor din Aroer,
celor din Amada,
celor din Sifmot,
celor din Eştemoa
şi celor din Gat;
29
celor din Chimat,
celor din Safec,
celor din Timat,
celor din Carmel
şi celor din cetăţile Ierahmeeliţilor
şi din cetăţile cheneene;
30
celor din Horma
şi celor din Bersaba
şi celor din Noa
31
şi celor din Hebron
şi celor de prin toate locurile prin care trecuse David cu oamenii săi.