„Ziua“ sau „Ziua Domnului“ (1 Co 1, 8; 5, 5; 2 Co 1, 14) desemnează momentul celei de A Doua Veniri (Parusia), moment pe care creştinii veacului primar îl simţeau aproape. Chiar dacă, în perspectiva istorică, acest moment rămâne încă necunoscut (Mt 24, 36), aşteptarea lui în stare de veghe constituie unul din principalii piloni ai moralei creştine.